Sarcofagul din jurul reactorului care a explodat la Cernobîl are probleme şi se poate prăbuşi. Anunţul companiei care administrează fosta centrală nucleară

Explozia reactorului 4 al centralei de la Cernobîl în data de 26 aprilie 1986 a arătat întregii lumi pericolele pe care o astfel de instalaţie construită şi operată necorespunzător le poate crea. La două luni de la producerea accidentului, autorităţile sovietice au trimis 600.000 de muncitori pentru efectuarea lucrărilor de strângere a materialului radioactiv şi pentru construirea unei structuri care să oprească extinderea ulterioară a radiaţiilor. Această structură, „sarcofagul” cum este ea cunoscută publicului larg, a fost construită cu unele defecte sistemice care ar putea reprezenta un pericol pentru mediul înconjurător şi pentru viaţa umană, notează Science Alert.

Analiza sarcofagului de la Cernobîl a arătat că acesta are probleme în ceea ce priveşte îmbinările şi chiar o serie de orificii în acoperiş, acestea permiţând apei să intre în interior şi să erodeze structura.

• Canada autorizează testarea cipurilor cerebrale de la Neuralink
• Gigantul Google, somat să vândă browserul Chrome

Compania care administrează în prezent Cernobîl, SSE Chernobyl NPP, a recunoscut într-un comunicat ofical existenţa acestor probleme şi, de asemenea, că sarcofagul are o probabilitate mare de a se prăbuşi. Oficialii companiei au mai explicat şi faptul că, recent, a fost semnat un contract de 78 de milioane de dolari pentru demolarea acestuia.

Trebuie precizat că această demolare se va face în interiorul noului sarcofag: New Safe Confinement, construit de-a lungul ultimilor nouă ani, şi care cântăreşte în jur de 32.000 de tone. Oamenii de ştiinţă şi inginerii care au proiectat această nouă structură sunt de părere că acesta ar trebui să oprească scurgerea materialelor radioactive pentru încă cel puţin un secol.

După ce vechiul sarcofag va fi demolat, se va ajunge la o nouă fază a curăţării materialelor nucleare care au fost lăsate în urmă  de către muncitorii sovietici. Astfel, se va ajunge la „aspirarea particulelor radioactive” şi chiar la curăţarea lavei formate din amestecul de bor, nisip şi material nuclear. O prognoză iniţială a acestor eforturi arată că acestea se vor întinde până în anul 2065.

Citeşte şi: