Marele cutremur şi viaţa în casele cu bulină roşie din centrul Capitalei

Cert este că în Centrul Vechi, acolo unde sunt sute de terase, imobilele sunt în stare avansată de degradare. Singura speranţă este, deocamdată, în faptul că un seism nu ar duce la prăbuşirea lor… pentru că nu sunt înalte şi se prijină unele de altele.

Centrul Vechi- Bulina roşie de pe harta seismică

Subiectul privind situaţia clădirilor cu risc seismic la nivelul Capitalei capătă o amploare deosebită de fiecare dată când populaţia se confruntă cu un cutemur de o magnitudine mai mare, cu precăderse în zonele presărate cu clădiri vechi, clădiri istorice nereabilitate şi locuite, ale căror structură nu mai asigură siguranţa proprietarilor sau a trecătorilor.

Exerciţiile organizate în Bucureşti de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) arătat faptul că, cel puţin zona Centrului Vechi, este una expusă dezastrelor în cazul unui cutremur mai însemnat. Motivul este legat de structura acestor clădiri şi de faptul că nu au mai fost rehabilitate. Drept urmare, mulţi dintre tinerii care petrec în localurile din zonă ar ajunge victime.

“Situaţia acolo o cunoaştem, sunt puţine clădiri care au fost consolidate, sunt foarte multe clădiri cu risc de prăbuşire. Scenariul nu va fi deloc unul bun clar. Normal că ar exista victime dacă s-ar întâmpla cutremurul în cursul nopţii de exemplu sau sâmbătă, duminică noaptea când este plin acolo.

Deci normal că ar exista victime în cazul în care Centrul Vechi este plin de oameni şi sunt clădiri neconsolidate care oricând pot să se prăbuşească. Sunt câteva clădiri acolo care au fost consolidate dar în mare parte sunt clădiri care nu sunt consolidate.

Nu am o cifră a populaţiei acolo pentru că variază, dar acolo în Centrul Vechi problema este că numărul populaţiei fluctuează după perioadă şi zile, mai ales în weekend. Ştiţi că Centrul Vechi în mare parte este plin de turişti, sunt cluburi, restaurante”, a declarat pentru Gândul şi MEDIAFAX, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În legătură cu situaţia clădirilor din Capitală şi a riscului la care este expusă o mare parte din populaţie, în cazul unui cutremur de o magnitudine mai mare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a precizat ce anume revine în responsabilitatea proprietarului unei clădiri care se poate dărâma la un cutremur.

“Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii au obligaţia să acţioneze pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor din proprietate sau din administrare. Construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, se includ în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic. Construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, vor fi finanţate cu prioritate prin programele anuale”, se arată într-un răspuns al MDRAP.

“Trebuie să ne ferim foarte tare de clădirile tip turn care nu se susţin stânga dreapta”

Reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti sunt de părere că în ultima vreme în zona Centrului Vechi din Capitală s-au realizat investiţii şi s-au făcut eforturi pentru reabilitarea clădirilor. În programele administraţiei publice au fost cooptaţi şi patronii cluburilor şi cei ai restaurantelor din zonă pentru a fi ajutaţi să consolideze imobilelor.

“Risc seismic I, până în 2017, 343 de clădiri expertizate Risc seismic I, majoritatea în Centrul Vechi. Mai sunt câteva sute risc seismic II şi alte câteva sute, risc seismic III. Ce a făcut administraţia publică locală de astăzi? Tot ce înseamnă risc seismic I, am notificat toţi cetăţenii conform Ordonanţei 20 cu privire la obligaţiile pe care le au să consolideze şi le-am spus ce facilităţi le acordăm.

La iniţiativa doamnei primar am schimbat legislaţia la nivelul Ministerului Dezvoltării şi am dat şi câteva hotărâri de consiliu prin care le-am acordat nişte facilităţi. Până acum proprietarii trebuiau să ramburseze întreaga sumă primăriei pe o perioadă de 25 de ani în rate egale fără dobândă şi am schimbat, 50 la sută susţine primăria, 50 la sută susţine proprietarul. Cei fără venituri sau cu venituri foarte mici sunt scutiţi sută la sută, şi am reuşit să introducem şi agenţii economici, majoritatea erau la parter, să plătească şi ei în 25 de ani pentru că ei nu făceau parte din nicio categorie şi trebuiau să plătească la fiecare lucrare şi de acolo avea foarte multe răspunsuri pentru a se consolida”, a declarat pentru MEDIAFAX, Marius Coaje, consilierul primarului general.

Peste 9.000 de persoane locuiesc în clădiri cu risc seismic, mai arată reprezentanţii Primăriei Generale. În situaţia producerii unui cutremur major în Capitală, specialiştii sunt de părere că cel puţin în zona centrală a Capitalei, nu se vor înregistra pagube însemnate.

“În Centrul Vechi, în zona de cluburi, între bulevardele mari vorbim de mai puţin de 500 de familii care locuiesc. În zona centrală şi dacă vorbim strict de zona Centrului Vechi unde sunt cluburile din punctul meu de vedere de inginer, din punctul de vedere al experţilor tehnici cu care am lucrat, nu este un risc foarte mare de prăbuşire pentru că regimul de înălţime este foarte mic şi clădirile sunt una lângă alta, se susţin. Trebuie să ne ferim foarte tare de clădirile tip turn care nu se susţin stânga dreapta de nimic şi să ne ferim foarte tare de intervenţiile neatorizate pe care le-au făcut cetăţenii de-a lungul timpului. Aceasta este problema”, a mai precizat pentru MEDIAFAX, Marius Coaje.

400 de afaceri în Centrul Vechi. Cât de sigur este pentru clienţi?

Mugur Mihăescu, unul dintre proprietarii de cluburi din Centrul Vechi, este de părere că zona respectivă, pe nedrept este arătată cu degetul ori de câte ori se pune în discuţie subiectul legat de producerea unui seism în Capitală.
“S-a tot vorbit, cred că în fiecare an se tot vorbeşte de cel puţin de două ori despre Centrul Vechi indiferent ce se întâmplă în România, centrul Vechi este în atenţie. Eu mă bucur că este în atenţie dar ar trebui să fie şi alt gen de atenţie. Când a fost vorba despre securitate la incendiu şi s-au întâmplat tragediile prin ţară, se filma Centrul Vechi, când e vreun cutremur se spune despre centrul vechi, faţă de acum 7 ani de zile când a pornit emulaţia asta a Centrului Vechi s-a schimbat enorm, sunt oameni care au investit o grămadă de bani în Centru şi au reconsolidate clădiri şi au făcut securităţi la paraincendiu. Cred că au stingătoare şi în acvarii, aşa cere la noi legislaţia. Asta e, acum cu cutremurele, la fel, dacă o să pice, o să pice o clădire înaltă de 5,6,8 etaje, astea până în 8 etaje.

Cu clădirile cred că la ora actuală, nu vreau să vehiculez o cifră, dar cred că 70-80 la sută din ele sunt earthqueake-free cum s-ar zice şi piaţa dacă este lăsată să funcţioneze le va remedia şi pe celelalte care aparţin de mediul privat. Cele care aparţin de mediul primărie, am văzut că au început şi ei să concolideze clădiri, mă bucur foarte mult că există programul ăsta al primăriei de reconsolidare a clădirilor care le aparţin. Sper ca legislaţia aia în care Gică Contu nu vrea să plece din apartament şi se opune că nu vrea el să aibă deranj în clădire, să se schimbe, să-l dea afară cu forţa pentru că nu este normal şi fir-ar a dracu de proprietate şi cât de sfântă o fi dar dacă proprietatea cade în cap la copilul meu..mai sunt acolo şi sunt peste tot în ţară. Este o problemă de legislaţie şi din câte ştiu s-a mai îmbunătăţit”, a declarat pentru Gândurl şi MEDIAFAX, Mugur Mihăescu.

“Marele meu of este că nu există o lege special pentru aşa ceva care să stea după birocraţi şi să ia taurul de coarne şi să zică, care e clădirea cu risc seismic, aia..afară. Faceţi măi clădirile alea o dată, trebuie o lege tranşantă care să spună, mă tu ce clădire, afară, ieşi afară din clădirea ta că e capul copilului meu şi viaţa copilului meu. Ieşi afară ţi-o fac, banii pe masa, a.. nu ai bani, îţi dăm credit, nu ai cu ce să plăteşti creditul, o vinzi, există altul care poate vrea să stea în centrul nu trebuie să stai tu în centru că acolo te-ai mutat tu in 1963. (…) Legislaţia se bate cap în cap, nu poţi că se duce la Curtea Constituţională, asociaţia salvaţi cazul social şi spune că l-ai dat afară l-ai abuzat în casa omului şi vine CCR şi spune că este sfântă proprietatea“, a mai declarat Mugur Mihăescu.

În Centrul Vechi îşi desfăşoară activitatea peste 400 de comercianţi. Cei mai mulţi sunt la zi în ceea ce priveşte legislaţia privind protecţia la incendiu iar investiţiile realizate în consolidarea clădirilor asigură, spun reprezentanţii asociaţiilor, un grad sporit de siguranţă tuturor celor care doresc să viziteze Centrul Vechi.

“Noi ştim că astăzi nu funcţionează niciun business în clădiri cu risc seismic şi nu ar trebui să fie mai mult de 10 clădiri. Trebuie să ne aducem aminte că acum 3-4 ani de zile s-au luat măsuri în ceea ce priveşte partea de reabilitare a clădirilor, s-au reconsolidat multe din clădirile din centrul istoric, mai mult decât atât sunt destul de sigure şi sunt avizate pe partea de securitate la incendiu.

În Centrul Vechi sunt şi clădiri de locuinţe dar foarte puţine, mai multe hoteluri, vreo 4-5. Vecini sunt foarte puţini, nu există mulţi locatari în centrul istoric iar cu hotelurile, restaurantele şi cafenelele ar trebui să fie prieteni cu hotelurile pentru că fac parte din acelaşi business. Cred că mai sunt vreo 2-3 clădiri pe strada Lipscani, pe strada Gabroveni dacă nu mă înşel care ar mai trebui consolidate, cred că sunt clădiri ale primăriei care urmează a fi reconsolidate şi reabilitate. Sfatul nostru de-a lungul timpului pentru comercianţii din Centrul Istoric a fost ca ei să se conformeze măsurilor legale“, a declarat Octav Dura , preşedinte executiv al Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric Bucureşti.

“Aşteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci aşteptăm şi reabilitarea”

Locatarii blocurilor din Centrul Vechi spun însă că pe cât de mare este dorinţa ca autorităţile să demareze un proiect pentru reconsolidarea clădirilor cu bulină în care locuiesc, pe atât de mare este teama că nu vor apuca să îşi vadă visul împlinit, spulberat cine ştie când de un cutremur. În blocul de pe strada Doamnei nr.3 proprietarii şi chiriaşii se feresc să vorbească despre subiect. Sub protecţia anonimatului un bărbat a declarat: ”Aşteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci aşteptăm şi reabilitarea. Nu ne bagă în seamă nimeni. Nu vreau să vorbesc mai mult pentru că ştiţi, în ţara asta nu e bine să vorbeşti că cine ştie“.

Un chiriaş la rândul său povesteşte că “această clădire este distrusă. Priviţi acolo sus de tot, margine aceea este căzută, tavanul sus de tot. Ne e teamă, stau aici de 15 ani dar ce să fac. Ăştia sunt oamenii. Unii nu vor să facă. Până acum cutremurele au fost foarte mici, de când stau şi nu s-au simţit dar care a stat atunci vă daţi seama că au simţit. Lumea e aşa de rea“.

O altă femeie, locatar al aceluiaşi bloc a afirmat “am înteles că îl va reabilita. Acum cine ştie. O să vedem. Se simte foarte tare la cutremur“.

“Blocul în care locuiesc, după reabilitare, arată estetic mai bine, este un bloc din anul 1977, este aproved, a avut testul de rigoare. Despre blocurile din Centrul Vechi şi în general am să spun ceva, sună odios dar asta este. Ceea ce are nevoie Bucureştiul este un cutremur foarte mare, să se termine o dată cu nebunia asta, ce este să cadă, să cadă şi să revină Pipera în Centru şi în felul ăsta Bucureştiul va arăta altfel. Ştiu că sună monstruos ce spun şi nimeni nu-şi doreşte victime dar asta ar fi soluţia. Ce ar putea să facă autorităţile, ca reglementările în vigoare să se respecte. În blocul meu când se simte un cutremur mă trezesc şi adorm la loc, sunt în siguranţă“, a declarat Mihai, proprietar al blocului nr.4-6 de pe strada Victor Eftimiu.

Pe de altă parte, Inspecţia de Stat în Construcţii, anunţă prin intermediul unui răspuns la o solicitare MEDIAFAX, faptul că “întreprinde controale privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, obligaţie ce revine proprietarilor şi utilizatorilor, privind calitatea în construcţii. În exercitarea controlului de stat în construcţii, personalul cu atribuţii de control şi inspecţie…dispune măsuri proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, pentru reducerea riscurilor privind siguranţa vieţii oamenilor, după caz, efectuarea de experize tehnice la construcţii, încetarea utilizării construcţiei când în urma unei expertize se concluzionează că prin neasigurarea cerinţei fundamentale rezistenţă mecanică şi stabilitate este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a cetăţenilor sau poate cauza distrugerea totală sau parţială a construcţiei“.

Cutremurul din 1977: 33 de clădiri s-au prăbuşit, peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa

Potrivit unei statistici realizate de către IGSU, prin intermediul proiectului Ro-Risk (evaluarea riscurilor de dezastre la nivel national), în România au fost înregistrate 5 mari cutremure.

Primul a avut loc în data de 10 noiembrie 1940, ora 03.39, cu o magnitudine de 7,4. Au fost înregistrate 593 de decese dintre care 140 la nivelul Capitalei şi 1271 de răniţi, 300 dintre ei în Bucureşti.

Cel de-al doilea sesim major a fost înregistrat la data de 4 martie 1977, ora 21.21, având magnitudinea de 7,7 pe scara Richter. La nivel national şi-au pierdut viaţa 1579 de persoane dintre care 1424 în Bucureşti, 11321 de personae au fost rănite, 7598 dintre ele în Capitală.

Următoarele seisme cronologic, au fost înregistrate pe 30 august 1986, 7,1 grade, 30 Mai 1990, 6,9 grade şi 12 Iulie 1991 având o magnitudine de 5,6 grade.