Şapte descoperiri interesante făcute de Curiosity pe suprafaţa planetei Marte

Pe data de 6 august 2012, roverul NASA Curiosity a reuşit să ajungă pe  Marte după şase luni de zbor spaţial. După şapte ani pe care acest rover i-a petrecut studiind suprafaţa acestei planete, reporterii de la Science Alert au compilat o listă cu şapte dintre cele mai interesante descoperiri ale acestuia.

Iniţial, acestui rover i-a fost încredinţată o misiune de doar doi ani, dar în luna decembrie a anului 2012 oamenii de ştiinţă de la NASA au decis să extindă pe o perioadă nedeterminată activitatea acestuia ca urmare a faptului că în primele luni ale misunii a făcut o treabă excelentă.

• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
• Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski

Oamenii de ştiinţă de la NASA au raportat că de la aterizare, Curiosity a traversat peste 21 de kilometri de-a lungul craterului Gale şi a escaladat 368 metri pe Mount Sharp.

1. Descoperirea apei lichide pe Marte

În 2013, atunci când această descoperire a fost făcută, informaţia că apa lichidă a existat pe suprafaţa planetei Marte a reprezentat o premieră şi o surpriză pentru comunitatea ştiinţifică. 

Cercetătorii care au analizat imaginile transmise de către rover au observat că acesta descoperise urmele unui curs de apă. Această descoperire i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să ajungă la concluzia că Craterul Gale a fost, în trecutul geologic, un lac masiv. Pornind de la aceste informaţii, nu poate fi exclusă posibilitatea ca apa lichidă să existe pe Marte chiar şi în prezent.

2. Elementele şi moleculele care ar putea să stea la baza vieţii

Una dintre primele descoperiri realizate de Curiosity a fost că, la un moment dat, în istoria sa Marte a avut condiţiile necesare susţinerii vieţii. Astfel, prin analizarea unor mostre de rocă, roverul a descoperit: sulf, azot, hidrogen, oxigen, fosfor şi carbon.

Plecând de la existenţa acestor elemente şi adăugând faptul că la un moment dat pe Marte a existat apă lichidă, oamenii de ştiinţă sunt de părere că această planetă ar fi putut să găzduiască viaţă. O astfel de concluzie a fost trasă plecând de la informaţiile pe care cercetătorii le-au strâns cu privire la modul în care viaţa a apărut pe Terra.

3. Bor

În timpul excaladării Muntelui Sharp, Curiosity a identificat urme de bor. Ce înseamnă asta? Oamenii de ştiinţă au observat pe Terra că deşerturile care prezintă urme de bor apar ca urmare a evaporării unui lichid. În cazul urmelor de pe Marte, borul a ajuns în roci prin evaporarea din apă lichidă care avea temperaturi aflate între 0 şi 60 de grade Celsius. 

Acest interval, conform oamenilor de ştiinţă, ar putea să fi făcut din Marte o planetă locuibilă în termeni tereştri.

4. Metan

Odată ajuns pe suprafaţa planetei Marte, Curiosity a descoperit fluctuaţii ale nivelurilor de metan. Pe Pământ, acest compus chimic este produs, în cea mai mare parte, de către procesele organice. Totuşi, asta nu ar trebui să ne ridice mari speranţe cu privire la existenţa vieţii extraterestre şi asta deoarece, în alte lumi ale Sistemului Solar, metanul apare ca urmare unor procese geologice. 

Totuşi, geologii şi experţii în ştiinţe spaţiale fac tot posibilul pentru a desluşi fenomenele care duc la apariţia acestui compus chimic pe planeta roşie.

5. Compuşi organici

Anul trecut, în mostrele de sol analizate, Curiosity a descoperit urme de metanol şi de sulfuri, semn că, pănă într-un anumit punct, chimia Terrei şi a planetei Marte se aseamănă.

6. Apusuri neobişnuite pentru Terra

Spre deoasebire de Terra, a cărei atmosferă străluceşte în spectrul lumii albastre pe timpul zilei şi în spectrul luminii roşii la apus, Marte are parte de o altă paletă de culori. Din cauza faptului că Marte nu are atmosferă, doar particule de oxid de fier care plutesc prin atmosferă situaţia tinde să fie opusă. Astfel, ziua cerul e roşu, iar apusurile sunt albastre.

7. Eclipse ale sateliţilor

Marte are doi sateliţi: Phobos şi Deimos. Cei doi îşi completează orbitele în perioade de timp diferite. Astfel, Deimos are nevoie de 30,3 ore, în timp ce Phobos de doar 7,65. Această situaţie permite apariţia unor eclipse mai dese, multe dintre acestea fiind surprinse de către Curiosity.

Citeşte şi: