Agenţia Spaţială Română marchează 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună

Evenimentul a avut loc la Universitatea Politehnica Bucureşti, pe Esplanada Bibliotecii Centrale, cu participarea reprezentanţilor din partea Guvernului României, corpului diplomatic, mediului academic şi de cercetare, industriei române şi societăţii civile.

Au luat cuvântul prof. univ. dr. ing Mihnea Costoiu, rector al Universităţii Politehnica Bucureşti, dr. fiz. Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Merry Miller, consilier pentru Afaceri Publice la Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a mers în cosmos, şi conf. dr. ing. Octavian Thor Pleter, decan al Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, UPB.

• Iată ce muzică ar trebuie să asculți ca să scapi de coșmaruri
• Acuzații grave pentru Wikipedia în India

După alocuţiuni, a fost dezvelită placa aniversară care îi înfăţişează pe cei trei membri ai echipajului misiunii Apollo 11: comandantul Neil Armstrong, Edwin Aldrin, pilot al modului lunar, şi Michael Collins, care a rămas în modulul de comandă, pe orbita lunară. Placa va rămâne expusă în campusul UPB, lângă Esplanada Bibliotecii Centrale.

Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong devenea primul om care a păşit pe Lună, la patru zile de la lansarea misiunii Apollo 11 de la Centrul Spaţial Kennedy din SUA. Modul lunar a aselenizat la ora 20.17.40 UTC, în zona numită Mare Tranquillitatis. Neil Armstrong a coborât pe suprafaţa lunară şase ore şi jumătate mai târziu, sub privirile a aproximativ 600 de milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”. Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a păşit pe Lună.

Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauţi, cel mai recent în anul 1972. Programul Artemis, coordonat de NASA în colaborare cu o serie de parteneri internaţionali, printre care şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), din care România face parte ca Stat Membru, îşi propune să schimbe acest lucru până în 2024. Aceasta este data planificată pentru aselenizarea Artemis 3, care va avea printre membrii echipajului şi prima femeie ce va păşi pe satelitul natural al Pământului. Programul Artemis îşi propune, de asemenea, să deschidă calea unei prezenţe umane pe termen lung pe Lună şi posibilitatea de exploatare comercială a acesteia, inclusiv prin zboruri private.

În acest context, România ar putea fi unul dintre partenerii importanţi ai efortului internaţional de explorare paşnică a spaţiului, contribuţia sa fiind deja una semnificativă. Din 2014, România este unul dintre membrii europeni implicaţi în programul Staţiei Spaţiale Internaţionale, împreună cu parteneri precum Statele Unite, Canada, Rusia şi Japonia. Una dintre specializările de nişă ale României este lansarea de nano-sateliţi în formaţie de pe ISS, o zonă care va deveni din ce în ce mai importantă din punct de vedere comercial, datorită numeroaselor sale aplicaţii terestre şi spaţiale.

De asemenea, la Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) şi Centrul de Competenţă Starwalker se dezvoltă tehnologii pentru evaluarea, antrenamentul şi recuperarea psiho-neuro-motorie a astronauţilor, ce vor fi esenţiale pentru misiuni cu echipaj uman pe Lună şi Marte.

O serie de evenimente aniversare adresate publicului larg au loc pe teritoriul ţării noastre sub egida Uniunii Astronomice Internaţionale. Cei interesaţi pot accesa un calendar al manifestărilor organizate de instituţii de învăţământ, asociaţii şi cluburi independente la adresa http://www.moonlanding50.org/lunarevents.