SCANDALUL de la Antipa: Peste 50 de personalităţi academice şi ale societăţii civile îşi exprima susţinerea pentru muzeu

Personalităţi de prim rang din zona academică şi reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale din domeniul protecţiei mediului şi conservării biodiversităţii au adresat o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă şi ministrului Culturii, Valer-Daniel Breaz, în care îşi exprimă susţinerea pentru Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi afirmă necesitatea de a păstra intactă suprafaţa de teren ce aparţine instituţiei, acest lucru fiind garantul existenţei şi dezvoltării sale şi unica posibilitate de extindere, potrivit documentului remis şi MEDIAFAX.

Demersul a fost iniţiat de dr. Cristian Lascu, cercetător speolog, în contextul discuţiilor din spaţiul public privind o posibilă înstrăinare a unei suprafeţe de 5.300 de metri pătraţi din parcul Muzeului Antipa în vederea realizării unei alte construcţii, respectiv a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România.

• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
• Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski

Semnatarii demersului îţi arată deplina susţinere faţă de înfiinţarea acestei noi instituţii de cultură, dar spun că Ministerul Culturii şi Guvernul României trebuie să găsească o soluţie care să nu afecteze integritatea Muzeului Antipa, monument istoric de importanţă naţională.

„Dezvoltarea patrimoniului şi diversificarea activităţilor muzeului din ultimii 100 de ani au amplificat nevoia de spaţiu. Muzeul Antipa se confruntă cu o nevoie imperioasă de suplimentare a spaţiului de depozitare pentru colecţiile sale în continuă creştere, de un spaţiu adecvat pentru organizarea de expoziţii temporare de anvergură, dar şi de spaţii noi de expunere. Toată această dezvoltare nu poate fi susţinută în lipsa posibilităţii de extindere a muzeului. Considerăm că, în situaţia în care ar exista o soluţie pentru realizarea unei construcţii în curtea Muzeului Antipa, respectând restricţiile impuse de actualele regulamente urbanistice, aceasta trebuie aplicată cu prioritate pentru extinderea Muzeului Antipa”, spun semnatarii scrisorii deschise.

„Subliniem faptul că Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa este una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii muzeale din România, decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, fiind primul muzeu asumat şi construit de statul român în forma în care există astăzi. Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa este, de asemenea, unul dintre cele mai iubite şi vizitate muzee din Bucureşti şi din ţară”, se încheie scrisoarea deschisă.

Documentul este semnat, printre alţii, de academician prof. univ. dr. Octavian Popescu, decan, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, membrul corespondent al Academiei Române dr. Dumitru Murariu, director Institutul de Biologie al Academiei Române, membrul corespondent al Academiei Române prof. univ. dr. Maria-Luiza Flonta, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti, membrul corespondent al Academiei Române Prof. Univ. Dr. Dan Cogălniceanu, Facultatea de Biologie, Universitatea Ovidius Constanţa, membrul corespondent al Academiei Române Prof. Univ Dr. Mircea Flonta, Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, Prof. Univ. Emerit Dr. Dan-Alexandru Grigorescu, Universitatea Bucureşti, Preşedinte de onoare al Geoparcului Dinozaurilor Haţeg, Director ştiinţific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, Conf. Univ. Dr. Marius Skolka, Decan Facultatea de Biologie, Universitatea Ovidius Constanţa, Conf. Univ. Dr. Angela Bănăduc, Decan Facultatea de Ştiinţe, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Printre reprezentanţii ONG-urilor care au semnat scrisoarea deschisă se numără Dr. Orieta Hulea, Director General, WWF România, Dr. Dan Hulea, Director Executiv, Societatea Ornitologică Română
Dan Bărbulescu, Director Executiv, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, dr. Răzvan Popescu Mirceni, Director Executiv, Oceanic Club, Dr. Dragoş Mantoiu, Preşedinte, Asociaţia Wilderness Research and Conservation, Ovidiu Roşu, Fundaţia Visul Luanei, Mihai Stoica, Director Executiv, Asociaţia 2Celsius, Toma Pătraşcu, Director, Bucharest Science Festival, Claudia Florescu, Grupul de Iniţiativă Civica Kiseleff.

Muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti a primit, pe 21 iunie, din partea autorităţii finanţatoare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea realizării unei alte construcţii.

Anterior primirii acestei adrese, managerul instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte, potrivit unui comunicat remis, pe 27 iunie, MEDIAFAX.

Conducerea muzeului a înaintat, tot pe 27 iunie, un răspuns către Ministerul Culturii, prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei.

Într-un răspuns al Ministerului Culturii la solicitarea MEDIAFAX, primit joi, se arată că „potrivit inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin H.G. 1705/2006, terenul solicitat se află în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa». De asemenea, potrivit extrasului de carte funciară, proprietar este Statul Român, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, iar administrator este Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”.

Întrebaţi de MEDIAFAX cât cântăresc în această situaţie argumentaţia şi refuzul Muzeului Antipa de a renunţa terenul vizat, reprezentanţii MCIN au transmis că „Muzeul, în calitate de administrator, trebuie să îşi exprime consimţământul pentru înstrăinarea suprafeţei de teren în cauză”.

Reprezentanţii ministerului mai spun: „În ceea ce priveşte posibilitatea construirii unui nou muzeu lângă Muzeul «Grigore Antipa», este prematur să ne pronunţăm în acest sens, întrucât sunt necesare o serie de studii tehnice de specialitate pentru a evalua încadrarea în zonă a unei asemenea construcţii”.

De cealaltă parte, Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, a declarat, pe 28 iunie, pentru MEDIAFAX că terenul pe care se află Muzeul Antipa din Bucureşti este proprietatea statului, dat în folosinţă gratuită instituţiei, dar „folosinţa poate fi retrasă şi atribuită alteia”.

Întrebat care sunt procedurile care vor urma refuzului Muzeului Antipa de a se înstrăina aproape jumătate din suprafaţa parcului, Toni Greblă a declarat pentru MEDIAFAX: „Nu a fost luată încă o decizie definitivă. Se doreşte şi Guvernul s-a angajat să sprijine Institutul (Elie Wiesel, n.r.), comunitatea evreiască şi Congresul Mondial Evreiesc în a realiza la Bucureşti un Muzeu al Holocaustului. Ceea ce cred că mai toată lumea sprijină. Acum trebuie identificată o posibilă locaţie unde să fie ridicat sau amenajat un astfel de muzeu. Am încercat două variante, pe Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nişte clădiri reabilitate în centrul vechi al Bucureştiului, dar, din păcate, Consiliul General, din raţiuni numai de el ştiute, a refuzat prin hotărâre atribuirea unuia din acele două imobile. În această variantă, Institutul Elie Wiesel a început să caute posibile soluţii de construire. Una din variante avută în vedere este şi acel teren de lângă Muzeul Antipa, care e în administrare (a muzeului, n.r.), în proprietatea statului”.

„Vom vedea după ce terenul va fi dezmembrat, va rezulta o schiţă a unui posibil amplasament al viitorului muzeu şi vom solicita şi alte avize de la Primăria Capitalei, să vedem ce ne zice prin certificatul de urbanism, posibile soluţii de încadrare în zonă, dacă se poate încadra în zonă o asemenea construcţie sau nu. În funcţie de această decizie, vom vedea ce trebuie făcut pe viitor”, a explicat Greblă pentru MEDIAFAX.