Directorul de la ”Eli Wiesel” despre argumentul extinderii muzeului Antipa: Despre asta vorbea Hitler

Muzeul Holocaustului încearcă să obţină dreptul de a ridica o clădire în spaţiul în care Muzeul Antipa susţine că ar prefera să îşi construiască propriile depozite şi spaţii suplimentare.

”Rezolvarea este la Guvernul României, pentru că noi acolo am făcut o solicitare. Suntem abilitaţi de Primul Ministru să înfiinţăm acest muzeu. Printre altele, pentru a putea pregăti celelalte etape, trebuie să ai un spaţiu sau o clădire. După ce am avut o clădire pe care am pierdut-o după doi ani şi jumătate. Făcusem câţiva paşi pentru a se vedea şi muzeul la orizont şi practic a trebuit să o luăm de la capăt. Ne aflam cam în septembrie 2016. Am găsit acest spaţiu despre care astăzi auzim diverse afirmaţii”, a arătat Alexandru Florian, directorul general al Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, pentru MEDIAFAX.

Potrivit managerului muzeului Antipa, Luis Popa, ”din punct de vedere urbanistic, statului zonei acesteia a evoluat de-a lungul timpului. Din acest motiv şi soluţiile pentru extinderea muzeului Antipa au fost diferite. În momentul de faţă acolo avem o zonă protejată. Fără discuţie. Am auzit cum că nu contează, eu nu ştiu cum sunt acele legi, aşa cum le citesc eu, nu e loc de discuţie. Atâta timp cât este în vigoare acea lege nu avem cum să construim acolo, în niciun caz nimic suprateran”, a apreciat marţi Luis Popa, după amânarea audierii din Comisia pentru Cultură din Camera Deputaţilor.

”Se poate construi numai că sunt anumite condiţii, pentru că este arie protejată, care trebuie respectate. Sunt condiţii care se găsesc în planul de urbarism sau la comisia de monumente. Ca să faci depozite subterane tot trebuie să răscoleşti spaţiul verde acolo pentru că nu ai cum să sapi dinspre centrul pământului. Noi am făcut o solicitare la Secretariatul General al Guvernului, pentru că ei ne finanţează şi urmează să avem un răspuns. Acest muzeu este proiectul Guvernului României şi al Preşedinţiei, am discutat cu Ministrul Culturii, pentru că nu aveam calitatea să întreb la Muzeu, pentru că voiam să ştim în ce situaţie este acel teren de lângă muzeu, în ce stadiu este din punct de vedere legal, cine e proprietar, dacă se poate construi… Am fost informat că terenul este proprietate a domeniului public al statului şi că este dat în administrare Muzeului Antipa. Prin urmare noi am făcut o solicitare şi am informat Ministerul în legătură cu acest proiect. Când m-am documentat dacă este disponibil mi s-a părut firesc să întreb acolo unde puteam să aflu un răspuns. Suntem deschişi unui dialog, nu este un proiect ascuns”, a arătat Alexandru Florian, directorul general al Institutului „Elie Wiesel”.

Din partea Muzeului Antipa, Luis Popa, managerul instituţiei arată că nevoia de a se dezvolta este esenţială pentru un muzeu şi prezintă această problemă în termeni spaţiali: ”În spaţiul public, dintre toate persoanele care au fost implicate, pornind de la propunerea care a fost făcută la Secretariatul General al Guvernului, singura parte care este de specialitate este Muzeul Antipa. Părerea mea este că nu se înţelege care este menirea unui muzeu. Muzeu înseamnă în primul rând o colecţie de simboluri. (…) Muzeele, atunci când sunt constituite de la zero, aşa cum avem şansa acum, să constituim un muzeu important, vorbim despre Muzeul Naţional al Holocaustului, cred eu, ca om de muzeu, că demersul ar trebui să fie un pic diferit. Ar trebui pornit de la viziune, care probabil că există, de la colecţii, de la comunitate, pentru că îmi place să cred că acest muzeu se adresează întregii ţări, astfel încât soluţia finală să fie una aşteptată de toată lumea. Cred că nu este cea mai bună soluţie construirea acestui muzeu în curtea Muzeului Antipa. Împlinindu-şi această menire de a fi transmiţătoare de simboluri, orice muzeu acumulează colecţii. Ciclul normal de viaţă al unui muzeu este să crească. (…) Muzeul Antipa îşi doreşte această extindere, din 1911, prin Grigore Antipa, 1941, în 1998 a existat o Hotărâre de Guvern. Acum suntem în faţa unei propuneri, se numeşte Ilustraţie de temă care să ofere o soluţie pentru extinderea spaţiilor pentru că activitatea şi colecţiile pe care le-a generat muzeul nu se mai pot desfăşura în spaţiul pe care îl are la dispoziţie de 111 ani şi, construirea unui nou muzeu în acest spaţiu ar bloca complet acest ciclu de viaţă, practic l-ar condamna la o moarte înceată a acestui Muzeu. Cred că cei care au formulat propunerea iniţială nu au avut în vedere acest aspect şi sper că acum acum îl vor avea în vedere, este faptul că şi muzeul nou înfiinţat va fi în acest mod condamnat la nedezvoltare. La un moment dat, în mod firesc, va ajunge să aibă nevoie să se extindă şi nu va avea cum să o facă acolo. Nu este o soluţie optimă”, a comentat marţi managerul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Luis Ovidiu Popa.

Ca răspuns la afirmaţiile directorului de la Antipa, directorul general al Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian arată că în lipsa dialogului nu se ţine seama de oportunităţile pe care noul muzeu le aduce în zona Pieţei Victoriei:

”Pare să vorbească despre spaţiu vital domnul manager, despre asta vorbea Hitler. O expoziţie permanentă într-un muzeu suferă modificări la 10-15 ani. Actualizări, împrospătări, dar nu clădirea se dezvoltă. E vorba de reîmprospătarea muzeului, a expoziţiei pentru că muzeul are şi alte spaţii. Acesta e principiul, se schimbă tehnicile de expunere. Unul dintre criteriile pentru care am spus că ar fi bine să fie acolo muzeul Holocaustului este faptul că sunt deja trei muzee în spaţiu. Ridicarea unui nou muzeu are potenţialul de a aduce şi un alt public. Dacă se face un nou muzeu, ţinând cont normele de construcţie este posibil, luaţi-o cu titlu de posibilitate, orice construcţie nouă trebuie să aibă spaţiu de parcare şi ar putea să fie avantajat şi muzeul Antipa, dar pentru acest lucru trebuie să avem un dialog”, arată Alexandru Florian.

”Vineri am avut o discuţie cu Ministrul Culturii, în care i-am expus punctul nostru de vedere. Dumnealui a părut să înţeleagă şi speram că astăzi, aici vom avea poziţii într-un fel convergente. Mi se pare normal ca Ministerul Culturii să susţină o instituţie din subordine. Mi s-ar părea anormal să susţină să se dezmembreze. În istoria muzeului, acesta este cea mai serioasă criză privind imobilul. A mai existat o problemă în 1942, când s-a dorit demolarea muzeului şi construirea în loc a Ministerului de Finanţe. Pe vremea aceea, şef al Guvernului şi Ministru al Culturii era Ion Antonescu. Imobilul acesta este cel mai vechi din Piaţa Victoriei. Este singurul care supravieţuieşte din acea perioadă. Faptul că nimeni nu are niciun fel de întrebări, mă refer la cei pe care i-am auzit eu, care în general sunt din zona politică pe mine mă uimeşte cumva”, a declarat presei managerul muzeului Antipa, Luis Ovidiu Popa.

”Proiectul e declanşat din 2012 ca asumare de Preşedinţie şi Guvern şi din 2016, ca instituţionalizare, din 2016, când ni s-a dat nouă să ne ocupăm. Aş parafraza un Consilier General sau pe doamna viceprimar al Municipiului Bucureşti, doamna Florescu, care a spus, şi se repetă şi astăzi aceste poziţii când e vorba despre terenul de la Antipa: «Muzeul de istoria evreilor e foarte necesar, dar să se facă în fostul cartier evreiesc», unde nici nu mai există, să fie numai pentru evrei, dacă vreţi să vă traduc în română. Este un muzeu naţional care este pentru tot poporul României, pentru toţi vizitatorii. Trebuie să fie într-un spaţiu al muzeelor de prim rang”, arată Alexandru Florian, pentru MEDIAFAX.

Deputaţii au decis marţi amânarea audierii în cazul terenului din proprietatea Muzeului Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” unde se intenţionează construirea Muzeului Holocaustului din România. Luis Ovidiu Popa, managerul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Alexandru Florian, directorul Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, erau programaţi marţi pentru o audiere în faţa Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Audierea avea ca obiect „înstrăinărea a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» către o altă instituţie în vederea ridicării unei alte clădiri pe terenul respectiv”, după cum se arăta în ordinea de zi a comisiei.