Muzeului Antipa i s-a cerut să cedeze 45% din parc pentru Muzeul Holocaustului. Instituţia se opune. Ce spune secretarul general al Guvernului

Muzeul a primit, din partea autorităţii finanţatoare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea realizării unei alte construcţii.

Anterior primirii acestei adrese, managerul instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Conducerea muzeului a înaintat, luni, un răspuns către Ministerul Culturii, prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei.

Contactat, marţi, de MEDIAFAX, Luis Popa a declarat că, vineri, când a primit solicitarea de la Ministerul Culturii, i s-a comunicat şi faptul că Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” a solicitat Guvernului să îi cedeze această parte din parcul Muzeului Antipa în vederea construirii Muzeului Holocaustului din România.

Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că terenul pe care se află Muzeul Antipa din Bucureşti este proprietatea statului, dat în folosinţă gratuită instituţiei, dar „folosinţa poate fi retrasă şi atribuită alteia”.

Întrebat care sunt procedurile care vor urma refuzului Muzeului Antipa de a se înstrăina aproape jumătate din suprafaţa parcului, Toni Greblă a declarat pentru MEDIAFAX: „Nu a fost luată încă o decizie definitivă. Se doreşte şi Guvernul s-a angajat să sprijine Institutul (Elie Wiesel, n.r.), comunitatea evreiască şi Congresul Mondial Evreiesc în a realiza la Bucureşti un Muzeu al Holocaustului. Ceea ce cred că mai toată lumea sprijină. Acum trebuie identificată o posibilă locaţie unde să fie ridicat sau amenajat un astfel de muzeu. Am încercat două variante, pe Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nişte clădiri reabilitate în centrul vechi al Bucureştiului, dar, din păcate, Consiliul General, din raţiuni numai de el ştiute, a refuzat prin hotărâre atribuirea unuia din acele două imobile. În această variantă, Institutul Elie Wiesel a început să caute posibile soluţii de construire. Una din variante avută în vedere este şi acel teren de lângă Muzeul Antipa, care e în administrare (a muzeului, n.r.), în proprietatea statului”.

„Vom vedea după ce terenul va fi dezmembrat, va rezulta o schiţă a unui posibil amplasament al viitorului muzeu şi vom solicita şi alte avize de la Primăria Capitalei, să vedem ce ne zice prin certificatul de urbanism, posibile soluţii de încadrare în zonă, dacă se poate încadra în zonă o asemenea construcţie sau nu. În funcţie de această decizie, vom vedea ce trebuie făcut pe viitor”, a explicat Greblă pentru MEDIAFAX.

Acesta a subliniat că Guvernul a promis sprijin pentru realizarea Muzeului Holocaustului, iar acest lucru se va face după ce se va stabili unde va fi locul cel mai bun şi după ce se vor pronunţa specialiştii.

În ceea ce priveşte refuzul Muzeului Antipa de a ceda 45% din parcul instituţiei, Greblă a declarat: „Ei sunt în situaţia oricărui om, oricărei instituţii când îi iei ceva sau când îi construieşti în vecinătatea lui, întotdeauna o să aibă nemulţumiri. Terenul este proprietatea statului, este dat în folosinţă gratuită Muzeului Antipa. Drept urmare, folosinţa poate fi retrasă şi atribuită altei instituţii care are o misiune, tot aşa, muzeistică”.

Întrebat dacă se ia în considerare emiterea unui act normativ prin care să se retragă dreptul de folosinţă Muzeului Antipa, Greblă a spus că, din punct de vedere „tehnico-juridic” este posibil acest lucru.

„Tehnico-juridic, terenul poate fi luat, pentru că este dat în administrare gratuită lor, dar vom lua o asemenea decizie numai după ce vom vedea şi sarcinile care vor fi fost impuse prin certificatul de urbanism, alte elemente care ţin de oportunitate şi în ce fel de regim de înălţime, ce arhitectură trebuie, cât va afecta Muzeul Antipa sau nu îl va afecta”, a declarat acesta.

„Deocamdată suntem în faza în care se face o schiţă pentru a vedea cum va arăta suprafaţa terenului care poate fi dezlipită din suprafaţa totală dată în administrare muzeului (Antipa, n.r.). După care, pe schiţa aia, se va vedea ce se poate construi, cum, în ce mod şi aşa mai departe”, a mai spus Greblă, adăugând că sunt chestiuni tehnice.

De cealaltă parte, managerul Muzeului Antipa, Luis Popa, a declarat pentru MEDIAFAX că nu consideră că este relevant cine cere acest teren şi cu ce scop: „Nu este relevant cine anume îl cere şi pentru ce îl cere. De-a lungul timpului, au mai fost tentative pentru diferite alte destinaţii şi, de fiecare dată, discuţia a fost în jurul dezvoltării Muzeului Antipa, nu în jurul destinaţiei prevăzute în acel moment. De aceea şi acum tot în sensul acesta este argumentaţia”.

Acesta a explicat că este o vorba despre o propunere care „a fost trimisă pe linie ierarhică, către diferite instituţii până în final la noi, care suntem administratori, să ne spunem punctul de vedere”.

„L-am făcut cât de bine argumentat am putut, aşteptăm să vedem ce poziţie vor avea, nu au lăsat să întrevadă niciun fel de curs al evenimentelor”, a mai spus acesta.

„Proprietar este statul român, prin Ministerul Culturii, şi administrator este Muzeul Antipa şi, în mod normal, ar trebui să existe un acord al administratorului pentru orice fel de întâmplări legate de imobil”, a declarat Popa.

„Sper ca, aşa cum de-a lungul timpului au mai fost astfel de tentative, şi acum, în urma explicaţiilor, lucrurile se vor linişti, pentru că, probabil, s-a făcut fără să se cunoască situaţia concretă a Muzeului Antipa, ca fiind cel mai vechi muzeu, cel mai vechi imobil de aici, din zona asta Kiseleff, singurul care supravieţuişte de atunci şi care e încărcat de o întreagă semnificaţie simbolică, culturală, şi probabil că în momentul propunerii respective nu s-a avut în vedere acest aspect, îmi vine greu să cred că lucrul acesta poate fi ignorat. La urma urmei, este un punct în jurul căruia oraşul s-a dezvoltat aici, în zonă”, a mai spus acesta.

În răspunsul înaintat luni Ministerului Culturii, prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei, conducerea Muzeului Antipa a prezentat şi argumente legate de calitatea de monument istoric a clădirii, în integralitatea sa, de apartenenţa la o zonă construită protejată, importanţa spaţiului verde şi nevoia de spaţiu pentru activităţile muzeale.

Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este unul dintre cele mai iubite şi vizitate din Bucureşti şi din ţară. În acelaşi timp, datorită dezvoltării patrimoniului şi diversificării activităţilor din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecţiile în continuă creştere, de un spaţiu adecvat pentru organizarea de expoziţii temporare de anvergură, dar şi de spaţii noi de expunere, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

În perioada recentă, prin Contractul de management nr. 86/18.09.2017 este prevăzută extinderea muzeului printr-o construcţie subterană care să păstreze intact spaţiul verde şi care să ofere spaţiile suplimentare de care muzeul are nevoie.

„În acest sens, păstrarea intactă a suprafaţei de teren ce aparţine muzeului este de o importanţă capitală, fiind practic garantul existenţei şi dezvoltării Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”, concluzionează reprezentanţii muzeului.

„Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» îşi manifestă încrederea că Guvernul va lua în consideraţie necesitatea păstrării parcului actual şi a extinderii spaţiilor muzeului, fără afectarea spaţiului verde”, se mai arată în comunicat.