Ipoteză neobişnuită: civilizaţiile extraterestre avansate ar putea colecta stele pentru a-şi asigura necesarul de energie

Pentru a înţelege în linii mari termenii problemei la care astrofizicianul Dan Hooper încearcă să răspundă atunci când teoretizează că civilizaţiile extraterestre foarte avansate ar putea să colecteze stele pentru a-şi asugura potenţialul de energie, după cum notează Science News, trebuie să pornim dintr-o zonă de cunoaştere comună. Mai exact, propun să plecăm de la cazul celor care se tem de o formă sau alta de sfârşit al lumii şi îşi fac provizii considerabile de hrană şi apă.

Dan Hooper propune, la o scară diferită, acelaşi lucru. Doar că în lucrarea lui locul proviziilor este luat de către stele şi cel al sfârşitului lumii de ultimele etape ale expansiunii Universului. Acest fenomen se va produce peste 100 de miliarde de ani, conform estimărilor oamenilor de ştiinţă şi va face ca galaxiile să se distanţeze între ele din ce în ce mai mult, până se ajunge în situaţia în care chiar şi cele mai mici particule subatomice vor începe să se întâlnească din ce în ce mai rar.

• Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un…
• Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii

Acest fenomen este cauzat de către energia întunecată, care influenţează expansiunea universală. Hooper este de părere că civilizaţiile avansate care vor ajunge în acest punct foarte îndepărtat din viitor vor putea să colecte şi să folosească stelele rămase pentru a-şi asigura necesarul de energie.

Soluţia pentru această idee îndrăzneaţă a fost propusă deja de către fizicianul Freeman Dyson. El propune construirea unei megastructuri în jurul unei stele care să capteze întreaga energie pe care aceasta o emite. 

Când a fost propus iniţial conceptul de sferă Dyson, ideea de  bază era aceeaşi, de asigurare a necesarului energetic al unei civilizaţii avansate tehnologic. De asemenea, acest concept a fost propus ca indicator pentru descoperirea viaţii extraterestre inteligente

Articolul lui Hooper nu precizează două aspecte foarte importante ale unui astfel de efort: modul în care va putea fi „capturată” o stea, dar astrofizicianul ne asigură că nu poate fi un proces discret şi, de asemenea, nu precizează modul în care aceste civilizaţii vor folosi energia. Totuşi, face predicţii cu privire la mărimea stelelor care vor fi colectate, ele trebuie să fie de mărime medie, oferind  astfel combustibilul nuclear şi timpul de ardere al acestuia în care steaua să fie mutată într-un alt punct din Univers.