Muşchi şi licheni au crescut pe operele lui Brâncuşi din Parcul Central din Târgu-Jiu

Scaunele care fac legătura între Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului s-au înverzit, iar muşchi şi licheni au început să apară şi pe celelalte opere.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Un turist din Bucureşti, aflat în Parcul Central din Târgu-Jiu, a declarat pentru MEDIAFAX că este dezamăgit de modul în care găseşte operele lui Constantin Brâncuşi. Întrebat dacă, în opinia sa, autorităţile trebuie să intervină, turistul a răspuns „doar dacă se pricep şi dacă angajează un meşter priceput”.

Iniţial, contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei Târgu-Jiu nu au oferit un punct de vedere pe acest subiect. Apoi, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Jiu, Ana Maria Giurea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că, în ceea ce priveşte situaţia operelor lui Constantin Brâncuşi din Parcul Municipal, Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu a întocmit un proiect de hotărâre care a fost depus vineri la Primărie şi urmează să fie analizat spre avizare de către comisiile de specialitate din Consiliul Local.

„Documentaţia întocmită de Centrul Brâncuşi şi transmisă Consiliului Local se referă la , inclusiv biocidarea, desprăfuirea, refacerea periodică a cordonului de chit siliconic, întreţinerea învelitorii de plumb ce acoperă Poarta Sărutului, îndepărtarea depunerilor în evitarea procesului de dizolvare a travertinului. De asemenea, proiectul propune efectuarea de pudrări de praf fin de aragonit şi interzicerea contactului fizic direct al vizitatorilor cu toate operele de artă. După adoptarea hotărârii, urmează să se implementeze măsurile prevăzute în proiect prin alocarea de fonduri locale şi de la bugetul de stat”, a spus Ana Maria Giurea.

În 2013, operele lui Constantin Brâncuşi au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operaţiunii Poarta Sărutului îngălbenindu-se.

Hobiţa, un sat din Peştişani, judeţul Gorj, a devenit cunoscut datorită lui Constantin Brâncuşi. Nu de multă vreme, ultimele grinzi de lemn ale casei marelui sculptor s-au prăbuşit şi ele, iar imaginea nepăsării părea cu atât mai apăsătoare cu cât şi curtea s-a degradat şi a devenit coteţ de păsări.