Specialişti nutriţie: Fructele nu îngraşă, chiar dacă au fructoză

„A duce o viaţă sănătoasă este cel mai greu lucru”, a spus, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, prof.univ.dr. Romulus Timar, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, citat de Mediafax.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Acesta a fost completat de Alexandra Simu, medic specialist în nutriţie, care a afirmat că nu există nicio garanţie că mâncând sănătos şi făcând sport vom scapa de „maladia secolului”, respectiv de diabet.

„Nu există garanţii că dacă mâncăm sănătos şi facem sport nu vom face diabet, pentru că factorul genetic influenţează. Dar şi dacă există un teren genetic care să predispună la diabet, a preveni sau a întârzia apariţia acestuia ţine de felul în care mâncăm şi avem un stil de viaţă sănătos. Ar trebui evitate toate excesele. Până la urmă moderaţia este cuvântul de ordine. Nu există alimente în mod sigur legate de apariţie sau în mod sigur legate de prevenţie. Eu cred că de la copilul mic ar trebui să începem cu cât mai puţine dulciuri. Mama să nu îl înveţe că există dulciuri pe lumea asta, nu sunt un premiu, nu sunt o recompensă, dacă copilul este cuminte să îi dăm o ciocolăţică, ci dimpotivă ar trebui să cultivăm de la început gustul pentru alimentele sănătoase, cât mai naturale, cât mai puţin procesate şi să învăţăm copilul să se joace din nou nu la calculator sau cu telefonul, ci să facă activităţi în aer liber, activităţi sportive, pentru că dacă se creează obişnuinţa e mai uşor apoi în viaţa adultă să se menţină”, a spus dr. Simu.

Cu toate acestea, copilul nu trebuie să crească frustrat.

Întrebată până la ce vârstă copilul nu trebuie să primească absolut deloc dulciuri, Alexandra Simu a răspuns: „Până când nu va cere singur că a văzut la colegul de la grădiniţă”.

„Consumul de dulciuri este recomandat în cantităţi mici. Recomandările sunt să nu oferim mai mult de 10% din caloriile zilnice sub formă de dulciuri procesate, ceea ce înseamnă 2 – 3 bombonele, 2 – 3 tableţele de ciocolată sau o prăjitură mai mică, fără cremă multă. Nici sentimentul de frustrare nu e bun”, a completat medicul.

Potrivit specialistului în nutriţie, cântarul este cel care ne spune că mâncăm sau nu sănătos.

„În principiu, alimentele naturale, fără adaos de zahăr, fără băuturi răcoritoare, alimente cât mai puţin procesate sunt recomandate. Până la urmă cântarul ne spune dacă avem un stil de viaţă corespunzător, pentru că odată ce începe să crească greutatea, e un semn de alarmă şi atunci trebuie luate măsuri pentru oprirea creşterii în greutate şi apariţia tuturor bolilor care vin. Nu e doar diabetul zaharat de tip 2, ci este şi boala cardiovasculară şi chiar unele afecţiuni neoplasmice care apar uneori mai frecvent la pacienţii cu obezitate. De aceea prevenţia e atât de importantă”, a spus medicul.

Alexandra Simu a desfiinţat mitul fructelor „vinovate” de îngrăşare, pentru că au zaharuri.

„Fructele conţin amidon. Cantitatea de glucide simple libere care este în conţinutul fructelor este foate mică. De exemplu un măr are cam 12 grame de glucide, din care cam 10 grame sunt amidon, adică acel glucid complex care se absoarbe mai lent şi doar un gram este glucoză şi fructoză liberă, ceea ce înseamnă că gustul dulce ne face să credem că fructele sunt ceva nerecomandate. Dar este un mit. Este complet eronat. Fructele sunt indicate pentru că aduc pe lângă faptul că au glucidele acestea complexe care sunt sănătoase, aduc vitamine, minerale, fibre. Spun cu voce tare: Da, fructele sunt indicate!”, a mai spus medicul specialist.

O altă problemă legată de nutriţie a fost dezbătută la Congresul Naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, desfăşurat la Sibiu, aceea a dietelor de pe Internet şi a aşa-zişilor specialişti în nutriţie, pe care îi găsim peste tot, dar nu au diplomă care să le confirme specializarea într-o facultate de Medicină.

„Există şi medicină alternativă şi, ca să fiu mai brutală, încă mai există vraci. În principiu, dacă suntem bolnavi, nu ne ducem la ei, ci ne ducem la medicii care au o pregătire justificabilă”, a declarat, Alexandra Simu.

La rândul său, prof. univ. dr. Romulus Timar a afirmat că singurele abilitate şi acreditate pentru a forma specialişti în nutriţie sunt universităţile de medicină. Acesta face o comparaţie între „specialiştii” din sălile de sport şi falşii medici descoperiţi, de curând, în România.

„Doar acele persoane au dreptul de a profesa (cei care au absolvit cursuri universitare – n.r.). În rest, ceilalţi, din punct de vedere legal, nu ar trebui să profeseze şi nu ar trebui să li se permită accesul pe această piaţă largă. Aţi văzut ce s-a întâmplat şi în ţară cu diverse persoane care acordau asistenţă medicală în diferite domenii în care nu aveau specializare. Nu ştii cum să intervii la sălile de sport, spre cel care îţi recomandă o alimentaţie hiperproteică. Oare ei pe ce îşi bazează susţinerile? Vedeţi că sunt şi cazuri cu efecte negative la aşa ceva. Mulţi şi tineri, uneori chiar studenţi, iau tot felul de suplimente alimentare care nu se prea ştie ce conţin. Riscul este de a lua şi substanţe cu alt rol, anabolizant. Riscul este foarte mare. Poate şi legislaţia ar trebui să fie mult mai dură. Cei care nu sunt specializaţi să li se interzică să profeseze şi, de ce nu, să suporte rigorile legii”, a spus Timar.

Reputaţi lideri din diabetologia internaţională şi specialităţile conexe participă, la Sibiu, la al 45-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice.