Home » D:News » Economia de energie şi aplicaţiile inteligenţei artificiale în construcţii, la conferinţa Clima 2019

Economia de energie şi aplicaţiile inteligenţei artificiale în construcţii, la conferinţa Clima 2019

Economia de energie şi aplicaţiile inteligenţei artificiale în construcţii, la conferinţa Clima 2019
Publicat: 25.05.2019
Consumul energetic redus şi aplicaţii ale inteligenţei artificiale în construcţii şi instalaţii ca sănătatea publică şi atenuarea schimbărilor climatice se numără printre temele conferinţei globale Clima 2019, care debutează duminică în premieră la Bucureşti, arată un comunicat.

Organizat în premieră în România, Congresul se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi sub Înaltul Patronaj al Academiei Române. Manifestarea este în atenţia presei din peste 125 de ţări, arată organizatorii, potrivit Mediafax.

CLIMA 2019 reuneşte, timp de patru zile la Bucureşti, mai bine de 1000 de participanţi din peste 40 de ţări, aducând laolaltă expertiza ingineriei şi pe cea a industriei din sectoarele construcţiilor, din perspectiva mai largă a mediului construit, în cadrul a peste 70 de sesiuni de prezentări, workshop-uri, cursuri şi concursuri studenţeşti.

„Consum energetic aproape de zero”, „aplicaţii ale inteligenţei artificiale în construcţii şi instalaţii”, „clădiri sustenabile şi cu eficienţă energetică maximă” şi „de la clădiri smart şi sustenabile la oraşe smart şi sustenabile” sunt doar o parte dintre subiectele sesiunilor din cadrul Congresului global CLIMA 2019 care vin să ateste faptul că evenimentul, deşi dedicat specialiştilor, include teme care se referă la subiectele „fierbinţi” ale prezentului, precum sănătatea publică sau atenuarea schimbărilor climatice.

Ziua de deschidere a evenimentului include duminică o prezentare susţinută de arhitecta de origine română Cătălina Turcu, stabilită în prezent în Marea Britanie, precum şi inaugurarea expoziţiei în care companiile din domeniu îşi prezintă produsele lor emblematice, o excelentă ocazie de a schimba cunoştinţe şi idei inovatoare într-un cadru profesionist şi specializat.

Celelalte trei zile de congres, de luni până miercuri includ un program de sesiuni de prezentări şi dezbateri, workshop-uri şi cursuri de specialitate, care se vor desfăşura în mai multe săli ale Bibliotecii Naţionale a României.

Zece sesiuni se desfăşoară în paralel luni, precum şi un curs de specialitate dedicat atât studenţilor, cât şi profesioniştilor interesaţi, intitulat „nZEB (nearly-zero-energy-building) design: approach, principles and best practices”, organizat sub egida Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Ingineri de Instalaţii (REHVA). Cursul este predat de o echipă internaţională care îi reuneşte pe Stefano Paolo Corgnati (Universitatea Politehnică din Torino, preşedinte REHVA), Cristina Becchio (Institutul Italian de Tehnologie) şi Cătălin Ioan Lungu (Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti). Tema acestui curs are o importanţă deosebită datorită faptului că, începând cu anul 2021, toate clădirile noi construite în Uniunea Europeană trebuie să fie clădiri cu consum energetic apropiat de zero sau „nearly-zero-energy-buildings”, conform Directivei pentru performanţa energetică a clădirilor, 2010/31/EU în versiunea iniţială, revizuită prin 2018/844/EU.

Printre temele generale ale primei zile a congresului Clima 2019 se numără: diferenţe între performanţele energetice estimate şi cele reale ale clădirilor / strategii de eficienţă, modele de simulare şi de predicţie pentru încălzire, ventilare, climatizare / aplicaţii ale big data şi ale inteligenţei artificiale (machine learning) în construcţii şi instalaţii / clădiri sustenabile şi cu eficienţă energetică maximă.

Marţi, seria evenimentelor de specialitate va continua în cadrul congresului Clima 2019 cu noi teme, precum: criterii de mediu, confort, siguranţă şi sănătate / confortul mediului interior şi productivitatea / studii de caz pe clădiri cu eficienţă energetică maximă / interacţiunea utilizatorilor cu sistemele / sisteme care folosesc energii regenerabile / de la clădiri smart şi sustenabile la oraşe smart şi sustenabile.

De asemenea, a treia zi a manifestării va cuprinde şi un organizat de REHVA (Federation of European Heating, Ventilation and Air Conditioning Associations), „How to design hybrid GEOTABS buildings’ components” – cum să proiectezi sisteme hibride care folosesc pompe de căldură GEO termale în combinatie cu sisteme de construcţie cu activare termică, Thermally Activated Building Systems, şi sisteme secundare de răcire şi încălzire în clădiri.

Ultima zi a congresului Clima 2019, miercuri, 29 mai, va avea, în plus faţă de unele din temele largi ale primelor două zile, şi câteva specifice: soluţii informatice pentru automatizarea sistemelor din clădiri / soluţii de filtrare, curăţare a aerului / renovarea clădirilor existente pentru eficienţa energetică.

Şi tinerii cercetători îşi găsesc loc în programul congresului. Organizatorii au pregătit două concursuri dedicate studenţilor (unul la nivel european, celălalt, la nivel mondial), pentru a le evidenţia preocupările ştiinţifice şi a le face cunoscute talentele tehnice.

Lista participanţilor la CLIMA 2019 reuneşte nume de primă mărime ale scenei ştiinţifice internaţionale, între care şi doi specialişti de origine română care au cunoscut succesul în plan internaţional. Printre aceştia se numără Cătălina Turcu, profesor asociat al The Bartlett, University College London, care susţine comunicarea „Sustainable Urbanization and Energy System Integration” (26 mai, ora 17.30), profesorul Shin-ichi Tanabe, de la Departmentul de Architectură al Waseda University (Japonia), cu „Importance of Environment, Social and Governance (ESG) in Building Industries -Toward Zero Energy Building with High Indoor Environment Quality” (27 mai, ora 08.50), profesorul Francis Allard, Université de la Rochelle (Franţa), cu prezentarea „Assessing Urban Heat Islands: stakes and recent advances in design solutions and technology” (27 mai, ora 14.00), Mika Hattunen, Preşedintele Grupului Halton (Finlanda), prezentând „From Wellbeing Indoors to Built Environment Facing Climate Change – and beyond” (27 mai, ora 14.50), Hui Zhang, cercetător la Berkeley University (Statele Unite ale Americii), cu o comunicare„Going for Maximum Efficiency in Thermal Comfort” (28 mai, ora 08.50), Werner Lutsch, Preşedintele Euro Heat and Power (Germania), pentru a vorbi despre „District Heating and CHP – Clean Energy for all Europeans” (28 mai, ora 14.00), profesorul Bjarne W. Olesen, DTU Department of Civil Engineering (Danemarca): „International Standards for Indoor Environmental Quality: Similarities and Differences” (28 mai, ora 14.50), profesorul William Bahnfleth, Penn State University (Statele Unite ale Americii), care va prezenta lucrarea „Current Status and Future Prospects of Optical Radiation for Infection Control” (29 mai, ora 08.30) şi Ovidiu Noran, cercetător în cadrul Griffith University Australia: „Effective Energy Transition: An Adaptive Architecture View for Sustainable Long-term Management” (29 mai, ora 09.20).

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii