România lui Ceauşescu sau ce se poate întâmpla în SUA după adoptarea legilor anti-avort

Aceasta este, cel puţin, concluzia unui articol publicat recent de Foreign Policy.

• ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship

Săptămâna trecută, în statul american Alabama, a fost adoptată o lege care interzice avortul în orice perioadă a sarcinii şi care i-ar putea pedepsi pe medicii ce fac astfel de intervenţii cu închisoarea pe viaţă. Aceasta este una dintre cele mai stricte legi privind avortul din SUA, potrivit Mediafax.

Publicaţia Foreign Policy a scris despre posibilele consecinţe negative ale legilor privind avortul din SUA, dând ca exemplu actul legislativ similar adoptat în România de Nicolae Ceauşescu, care a avut consecinţe devastatoare.

În 1966, Nicolae Ceauşescu a interzis avortul şi mijloacele de contracepţie, pentru a impulsiona creşterea natalităţii. Decizia a funcţionat pe termen scurt, în anul următor, numărul copiilor născuţi de românce a crescut de la 1,9 la 3,7. Însă natalitatea a scăzut pentru că femeile au găsit metode să încalce legea impusă, fie prin mituirea unor medici care să facă avorturile, fie prin obţinerea de contraceptive aduse ilegal din Germania.

Însă acest lucru a fost valabil doar pentru un număr mic de femei, care îşi permiteau financiar să facă aceste lucruri, nu şi pentru cele cu venituri mici sau din grupuri dezavantajate. Astfel, acestea apelau la persoane care le făceau avortul în condiţii improprii. Până în 1989, aproximativ 10.000 de românce au murit din cauza avorturilor efectuate în condiţii nesigure, însă nu se ştie dacă această cifră este exactă. De altfel, mortalitatea maternă s-a dublat în perioada 1965 – 1989.

O altă consecinţă a acestei legi pentru interzicerea avorturilor a fost că sute de mii de copii născuţi în acea perioadă au ajuns în orfelinatele de stat. La căderea comunismului, în 1989, aproximativ 170.000 de copii trăiau în aceste instituţii, în condiţii inumane, bolnavi, înfometaţi, abuzaţi, iar imaginile acestora au provocat un şoc în toată lumea.

De acest lucru se tem organizaţiile care militează pentru dreptul la avort din SUA. Legea din Alabama merge mai departe decât cea a lui Ceauşescu, pentru că măcar acesta impusese nişte excepţii, respectiv cazurile de viol, incest şi defecte congenitale. Legea americană are drept excepţie cazul în care sarcina pune în pericol viaţa mamei.

Totodată, legea din Alabama nu face referire la pilulele contraceptive. În 2017, administraţia Donald Trump a permis angajatorilor să aleagă dacă oferă aceste mijloace contraceptive ca parte a asigurării medicale, dar decizia a fost anulată anul acesta.

Legea lui Ceauşescu nu a condus la o creştere semnificativă a natalităţii.

„Declararea avorturilor ca fiind ilegale nu le determină pe femei să aibă mai mulţi copii. Deci, dacă scopul este de a creşte natalitatea şi a proteja mai multe vieţi, nu acesta este instrumentul care trebuie folosit”, a declarat cercetătoarea Irina Ilisei, cofondatoare a Front Association, un grup pentru promovarea feminismului, şi a site-ului Feminist Romania.

Publicaţia Foreign Policy a vorbit şi cu Maria Bucur, profesoară de istorie şi studiu al genurilor de la Indiana University, care s-a descris ca „produs” al legii anti-avort a lui Ceauşescu, fiind născută după două tentative eşuate de întrerupere a sarcinii.

Până în prezent, în afară de Alabama, peste 12 alte state americane au încercat să interzică avortul, însă după săptămâna a şasea de sarcină, adică înainte ca multe femei să îşi dea seama că sunt însărcinate. Cel mai recent a făcut-o statul Georgia. În şase state americane mai există doar câte o clinică în care se mai pot face întreruperi de sarcină la cerere.

Ca să intre în vigoare, legile privind avortul trebuie să fie aprobate şi de Curtea Supremă, care are o orientare conservatoare în prezent, după ce Donald Trump a numit doi noi membri.

Deşi legile ar putea fi invalidate, cei care le susţin speră că vor ajunge în cele din urmă la Curtea Supremă, pentru a încerca să elimine precedentul stabilit în 1973 de istorica sentinţa „Roe vs Wade”. Atunci, Curtea Supremă a stabilit că majoritatea legilor anti-avort din SUA încălcau dreptul la viaţa privată garantat de Constituţia americană. Curtea a stabilit atunci că femeile puteau decide să avorteze în primul trimestru de sarcină, dar şi dincolo de acest termen, din orice motiv.

În campania sa din 2016, Trump a promis că va numi judecători conservatori, vizând o eliminare a sentinţei Roe v. Wade. Numirea lui Brett Kavanaugh, anul trecut, le-a oferit speranţe noi celor care militează împotriva avorturilor.

Dacă instanţa supremă îşi va schimba opinia privind avortul, atunci statele americane vor putea decide individual ce atitudine să adopte faţă de acest subiect.

Charles Nelson, profesor de pediatrie la Harvard Medical School şi autor al volumului „Romania’s Abandoned Children/ Copiii abandonaţi ai României”, spune că trebuie calculate pe termen lung consecinţele acestor legi. Nelson spune că România ar trebui să servească drept exemplu a ceea ce se poate întâmpla când statul încearcă să controleze drepturile asupra reproducerii umane. Legislaţia din Alabama nu oferă un sprijin pentru copiii care, de exemplu, se nasc cu defecte congenitale.

După revoluţia din 1989, guvernul de tranziţie din România a permis avorturile. România a rămas o ţară mai degrabă conservatoare, iar, în ultimii ani, au fost făcute apeluri, mai ales din partea Bisericii Ortodoxe şi a unor grupuri religioase, de a se impune o interdicţie în acest sens, scriu cei de la Foreign Policy. Însă Bucur, autoare a volumului „Birth of Democratic Citizenship: Women and Power in Modern Romania”, este de părere că această iniţiativă nu ar avea şanse, pentru că amintirile dezastrului din perioada comunistă sunt prea proaspete.