Cum se deosebesc fructele şi legumele româneşti de cele de import

185 pieţe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume şi fructe, 2.920 operatori economici, din care 1.650 persoane fizice şi 1.270 persoane juridice au fost verificate de inspectorii de la ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi inspectori ai Direcţiilor Agricole Judeţene, potrivit informaţiilor oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării rurale date publicităţii la începutul lunii aprilie 2019.

MESAJE DE PAŞTE 2019. Felicitări, urări şi sms-uri frumoase de Paşte pentru familie, prieteni, cei dragi, colegi sau cunoştinţe

• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
• Cât de compatibil este adevărul cu democrația?

Au fost prelevate 28 de probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveţi, roşii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpşuni, ciuperci, etc.

Care au fost obiectivele controalelor în pieţele din România?

• Depistarea şi sancţionarea fenomenului de substituire a legumelor şi fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerţ intracomunitar
• Asigurarea unui spaţiu distinct şi semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni
• Etichetarea corectă a produselor, legume şi fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producţie, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării şi a preţului, pentru a se distinge producţia autohtonă de cea provenită din import sau spaţiul intracomunitar

Ce s-a observat în pieţele, depozitele en-gros şi la magazinele din România analizate?

Pieţele agroalimentare din România oferă consumatorilor o varietate de legume de sezon proaspete: salată, ceapă şi usturoi verde, ridichi, spanac, verdeţuri (pătrunjel, mărar, leuştean), rădăcinoase, castraveţi, precum şi mere, cartofi, ceapă uscată, nuci şi altele produse de fermierii autohtoni.

Loturi mari de legume şi fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianţilor nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind uşor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

Citeşte continuarea pe CSÎD.