Ca în fiecare an, nutriţioniştii atrag atenţia tuturor celor care nu vor să pună rapid câteva kilograme în plus asupra regulilor după care ar trebui să cumpere alimentele şi să le gătească pentru Sărbători.
„Paştele este un motiv de sărbătoare, inclusiv culinară, iar obiceiul românesc este să avem masa plină cu de toate. Până aici totul bine şi sănătos, dar combinaţiile alimentare şi cantităţile nu sunt cele potrivite. Acest ”cu de toate” domină obiceiurile alimentare ale românilor, de la shaorma la masa de Paşte. De obicei, suntem mult mai puţin atenţi în perioada de Sărbatoare la tot ce facem, suntem mai cheltuitori decât de obicei. Aşa că mai întâi de toate, trebuie să citim eticheta produselor pe care le cumpărăm, mai ales dacă acestea sunt preambalate. Urmărim numărul de E-uri, care nu trebuie să fie mai mare de 3, cantitatea de zahăr şi sare, compoziţia produsului. Mai apoi, nu amestecăm în acelaşi fel de mâncare sau la aceeaşi masă. produsele din carne, cu lactatele şi oul. Dulciurile ar trebui făcute în casă, fără zahăr pe cât posibil (îndulcitorul xylitol poate fi o soluţie) şi consumate în prima parte a zilei, în niciun caz imediat după masă. Alcoolul poate fi consumat cu moderaţie, adică 1-2 pahare vin sec de exemplu, la distanţă de o oră de la masă”, recomandă Dr. Florin Ioan Bălănică, un cunoscut specialist în medicina stilului de viaţă.
Cum trebuie să găteşti masa de Paşte
De altfel, medicul care a pus la punct #MetodaDrBalanica, dedicată tuturor celor care vor să adopte un stil de viaţă sănătos, atrage atenţia şi asupra unui alt aspect important care trebuie respectat şi de Sărbători: programul de 3 mese pe zi şi două gustări. În plus, contează modul cum gătim alimentele: putem alege sosul de muştar în locul maionezei, carnea slabă de curcan în locul celei de vită şi putem renunţa la ulei în procesul de gătire al preparatelor de Sărbători.
Iată cum ar trebui preparate corect drobul şi carnea de miel, în viziunea medicului Florin Ioan Bălănică: “Carnea de miel este carne roşie grasă, cu un nivel nutriţional ridicat, bogată în proteine de bună calitate, dar mai greu digerabilă şi bogată în grăsimi. Este important să o preparam la grătar sau la cuptor, fără ulei, însoţită de usturoi verde, salata verde, spanac. De ce? Pentru a creşte digestibilitatea preparatului. De exemplu, se pot consuma friptura de miel, împănată cu usturoi şi mirodenii, cu salată verde; sau, stufat din miel; sau tocăniţă din miel cu fasole verde.
Drobul este un fel de mâncare tradiţional, dar nu trebuie să combinăm carnea cu oul. Aşa că îl putem prepara tradiţional din carne de miel, verdeturi, dar fără ou. Îl consumăm în prima parte a zilei sau cel mult la a doua gustare, în funcţie şi de celelalte mese ale zilei, împreună cu un muştar fără zahăr”.
În #MetodaDrBalanica, există patru componente importante de care trebuie să ţinem seama dacă vrem să slăbim şi să ne menţinem: dieta echilibrată, programele de mişcare funcţională, managementul stresului şi gestionarea relaţiei cu anturajul. Aceasta din urmă este serios încercată dacă ne gândim la mesele din familie, unde suntem invitaţi cu generozitate şi serviţi cu multe preparate, care mai de care mai calorice.
Cum trebuie să mănânci de Paşte
„Este foarte importantă integrarea socială, fără a face notă discordantă. Obiceiul românesc şi ospitalitatea specifică înseamnă forţarea de a mânca, de a bea şi mai apoi de a o lua de la capat. Nu greşim dacă mâncăm cantităţi mici de carne cu legume de culoare verde, din fiecare fel de pe masă. De exemplu: din aperitiv, alegem un mezel cu castravete, sărim ciorba şi mâncăm puţin stufat sau carne cu salată. Lăsăm să treacă minim o oră şi bem un pahar de vin sec sau mâncăm o prăjitura/tort. Mai întâi de toate, sărbătorile, ca şi vacanţele, fac parte din viaţa noastră şi nu trebuie să spunem STOP atenţiei pentru sănătate, pentru ca mai apoi să revenim cu câteva kilograme în plus.
Totul ţine de modul în care ne setăm viaţa, de perspectiva personală asupra vieţii. Mai apoi, trebuie să împărţim bucatele de Paşte pentru cele trei zile de sărbătoare şi să nu o ţinem într-o petrecere de dimineaţă până seara. Nu sunt adeptul meselor compuse din felul 1, felul 2 si desert, uneori chiar şi alcool. Dar, având în vedere că este o masă de Sărbătoare, putem aborda un aperitiv şi un fel principal, de exemplu: ciorba din miel şi friptură, sau drob şi friptură din miel, etc”, afirmă medicul Florin Ioan Bălănică.
Aşadar, mâncăm puţin, nu combinăm sursele de proteine animale, alegem alcoolul şi dulciurile la gustare, iar dacă am ţinut Post, facem uşor trecerea către alimentaţia bogată în ouă, carne şi lactate. La micul dejun, putem opta pentru o felie, două de cozonac cu iaurt degresat sau pentru salata de boeuf cu maioneză de muştar fără zahăr sau pentru o felie de drob cu verdeţuri. La gustare, putem mânca un măr verde sau un iaurt degresat. La prânz, nu putem delecta cu o ciorbă de miel fără ulei şi puţină friptură la cuptor. La gustarea a doua, putem consuma un pahar cu vin, iar seara, ideal ar fi să ne rezumăm la puţin peşte cu salată. Iar dacă am scăpat fără kilograme în plus de Paşte, trebuie să fim la fel de cumpătaţi de 1 Mai, când cel mai mare pericol îl reprezintă combinaţia de mici cu cartofi prăjiţi şi bere.
„E o combinaţie letală din punctul meu de vedere! Micii nu sunt răi dacă îi consumăm la masa de prânz, alături de muştar fără zahăr şi o felie, două de pâine prăjita. Micii sunt făcuţi din carne tocată, asezonată cu mirodenii şi preparată într-un fel specific (tradiţional, carnea se fierbea în zeama de oase). Acum nu cred că se mai practică, dar carnea tocată este mai greu digerabilă şi bogată în grăsimi. Consumaţi ocazional şi nu în combinaţie cu cartofi prăjiţi, reprezintă o masă bogată în protein şi grăsimi de origine animală. Consumaţi în mod constant, duc la creştere în greutate”, concluzionează specialistul.
Aşadar, profitaţi de Sărbători pentru a sta cu familia, dar petreceţi mult timp în natură! Faceţi o plimbare lungă pentru fiecare felie de cozonac consumată şi ţineţi cont că puteţi cădea rapid pradă miilor de calorii dacă mâncaţi la aceeaşi masă aperitive, brânză, ouă, drob, ciorbă, friptură, cozonac şi vin.