Caracterul complex, interconectat şi transnaţional al provocărilor uriaşe cu care se confruntă sistemul internaţional configurat după al Doilea Război Mondial evidenţiază importanţa absolută a continuării cooperării transatlantice şi a construirii unor noi punţi între oamenii şi popoarele care împărtăşesc aceleaşi valori şi preocupări majore de securitate. Este extrem de important ca Europa să rămână în centrul securităţii transatlantice, iar Europa Centrală şi de Est ar trebui să joace un rol central în modelarea viitorului securităţii europene. În special, membrii NATO din flancul estic au nevoie de asigurarea permanentă a securităţii şi de aranjamente consecvente pentru o prezenţă militară sporită în regiune. La est, UE este preocupată de încălcarea ordinii europene de securitate, iar regiunea Mării Negre prezintă probleme complexe de securitate, fiind „o intersecţie critică a coridoarelor est-vest şi sud-nord”. România se află la răscrucea tuturor acestor probleme de insecuritate şi, prin urmare, un actor strategic pentru orice strategie globală de securitate europeană şi transatlantică.
Subiectele Conferinţei se referă la provocările securităţii într-o lume a „primordialităţilor”, la configurarea arhitecturii de securitate la nivel naţional, regional şi global, la factori de (in)securitate şi la modul în care tehnologiile emergente modelează noul sistem geopolitic.
Printre personalităţile prezente la conferinţă se numără generalul american Charles Wald, fost locţiitor al şefului Comandamentului SUA în Europa, Carol Rollie Flynn, profesor asociat al Programului de Securitate Naţională al Institutului de Cercetare pentru Politică Externă din SUA, Anthony Pfaff, expert în etică militară la Institutul de Studii Strategice (Strategic Studies Institute), Cristian Diaconescu, ambasador şi fost ministru de Externe, Silviu Rogobete, profesor de Filosofie la Universitatea de Vest din Timişoara, Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei, fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu, George Ciamba, ministrul Delegat pentru Afaceri Europene, şi Flaviu Turcu, profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică trebuie să acţioneze pentru protejarea resurselor energetice în Europa de Est şi în estul Mării Mediterane, a propus în 2017 generalul american în retragere Charles Wald, fost locţiitor al şefului Comandamentului SUA în Europa, invitat marţi la Conferinţa MAS.
„Faptul că Rusia a oprit alimentarea cu gaz a Europei deoarece conducta trecea prin Ucraina a demonstrat vulnerabilităţile continentului european din cauza dependenţei energetice de naţiuni precum Rusia. Iar instabilitatea de acest tip devine o problemă geopolitică atunci când se ajunge la oprirea energiei”, a argumentat Charles Wald, citat de New Europe, pledând pentru mobilizarea de efective militare americane şi NATO pentru protejarea resurselor energetice în Europa de Est şi în estul Mării Mediterane.
Generalul Charles Wald are o experienţă semnificativă atât în domeniul militar, cât şi în cel al afacerilor şi este expert în materie de achiziţii de avioane şi armament, în combaterea terorismului, în politica energetică naţională a SUA şi în securitate internaţională. În cursul remarcabilei cariere, a ocupat postul de adjunct al şefului Comandamentului SUA în Europa, cu sediul din Stuttgart (Germania), fiind responsabil pentru toate forţele americane care operează în zeci de ţări din Europa, Asia şi Orientul Mijlociu.
Riscul comiterii unor atacuri cibernetice majore de către grupuri teroriste constituie o „sursă de preocupări majore”, declara în noiembrie 2018 Carol Rollie Flynn, specialistă a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) în combaterea terorismului, invitată la Conferinţa MAS programată marţi. „Posibilitatea ca un grup terorist sau un individ să obţină arme de distrugere în masă sau instrumente pentru comiterea unui atac cibernetic masiv care să afecteze grav sistemele financiare şi infrastructura esenţială continuă să fie o sursă de preocupări majore. Prevenirea comiterii unor astfel de atacuri este foarte, foarte dificilă, deoerece instrumentele serviciilor de securitate pentru depistarea şi contracararea atacurilor nu funcţionează dacă teroristul nu are legături detectabile cu grupuri teroriste cunoscute”, a afirmat în 2018 Carol Rollie Flynn, fost director adjunct al Centrului CIA pentru Combaterea Terorismului şi cercetător în Programul de Securitate Naţională al Institutului de Studii pentru Politică Externă (Foreign Policy Research Institute).
Conflictele prin intermediari generează probleme majore de ordin moral, iar dezvoltarea sistemelor militare cu inteligenţă artificială trebuie să respecte standardele etice, argumentează Anthony Pfaff, specialist în Profesia Militară şi Etică, unul dintre invitaţii Conferinţei MAS programată marţi.
Conflictele prin intermediari sunt complicate deoarece nu pot fi justificate prin sistemele de standarde morale, afirmă, într-un editorial, Anthony Pfaff, profesor cercetător pentru Profesia Militară şi Etică. „Nu este un accident faptul că susţinerea pe care SUA o acordă Arabiei Saudite în războiul din Yemen a fost un dezastru umanitar. (…) „Conflictele prin intermediari sunt complicate din cauza faptului că nu pot fi justificate prin sistemele de standarde morale”, afirmă Anthony Pfaff într-un editorial publicat împreună cu Patrick Granfield în revista Foreign Policy în aprilie 2019 sub titlul „Pericolul moral al războaielor prin intermediari”.
Într-un alt editorial, publicat în martie 2019 în RealClearDefense.com şi intitulat „Respect pentru persoane, etica armelor autonome şi a sistemelor de asistare a procesului decizional”, Anthony Pfaff pleda pentru respectarea standardelor morale inclusiv în dezvoltarea sistemelor militare care utilizează tehnologii de inteligenţă artificială. „Problemele etice asociate armelor letale autonome nu vor dispărea pe măsură ce dezvoltarea, achiziţionarea şi utilizarea sistemelor cu inteligenţă artificială vor contesta normele tradiţionale asociate nu doar războaielor, ci şi moralităţii în general. Printre numeroasele preocupări asociate dezvoltării sistemelor autonome letale axate pe inteligenţă artificială se numără faptul că dezumanizează conflictele militare. La prima vedere, a pune această problemă pare a fi cel puţin bizar. Războiul poate fi o activitate umană, dar celor implicaţi li se pare rar ceva de ordin uman, deoarece scot din oameni mai degrabă ce este mai rău decât ce este mai bun. În plus, armele letale autonome şi sistemele de asistare a procesului decizional sunt adesea nu doar mai precise decât oamenii, dar nici nu suferă emoţii precum furie, răzbunare, frustrare şi altele, care amplifică riscul comiterii crimelor de război. Prin urmare, dacă aceste sisteme pot reduce o parte din cruzimea şi durerea generate inevitabil de războaie, atunci este rezonabil să adresăm întrebarea dacă dezumanizarea războiului este un lucru rău”, afirmă Anthony Pfaff.
„Ceea ce arată această analiză este că argumentele în sensul considerării sistemelor militare cu inteligenţă artificială, chiar şi a celor total autonome, mala in se (rele în sine) sunt pe un teren mai vulnerabil decât cele care permit utilizarea acestora. Este posibil să se demonstreze respect pentru persoane chiar şi în cazurile în care roboţii iau toate deciziile. Acest lucru sugerează că este posibil să fie aliniată dezvoltarea efectivă a sistemelor de inteligenţă artificială la angajamentele morale şi la normele convenţiilor privind războaiele. Astfel, apelurile de eliminare sau de reducere strictă a folosirii armelor de acest fel sunt lipsite de fundament. Dacă sunt făcute corect, dezvoltarea şi utilizarea armelor de acest fel pot preveni războaiele, iar, dacă nu vor face asta, oricum pot reduce efectele negative ale războaielor. Dacă sunt făcute rău, aceleaşi arme pot încuraja riposte militariste chiar şi când sunt disponibile variante alternative nonviolente, generând atrocităţi de care nu va putea fi tras nimeni la răspundere şi desensibilizând soldaţii care comit crime. A face aceste lucruri corect înseamnă menţinerea respectului pentru persoane nu doar când utilizează astfel de sisteme, ci şi în toate etapele procesului de concepere şi achiziţionare, pentru a ne asigura că aceste capabilităţi îmbunătăţesc abilităţile nu doar de reducere a riscurilor, ci şi de a demonstra compasiune”, a concluzionat Anthony Pfaff.
Dr. Anthony Pfaff este profesor cercetător pentru Profesia Militară şi Etică la Institutul de Studii Strategice (SSI), în cadrul Colegiului pentru Război al Armatei SUA, situat în Carlisle, Pennsylvania. Colonel în retragere şi ofiţer pentru zone externe (FAO), respectiv Orientul Mijlociu şi nordul Africii, dr. Anthony Pfaff a lucrat recent ca director pentru Irak în cadrul Consiliului pentru Securitate Naţională din SUA.
Domeniul cibernetic şi cel al energiei au importanţă centrală în prezent şi sunt corelate, afirmă Arnold Dupuy, expert al firmei de consultanţă Booz Allen Hamilton şi analist la Pentagon, unul dintre invitaţii la Conferinţa Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS) programată marţi.
„În lumea contemporană, importanţa centrală a domeniului cibernetic şi energiei este incontestabilă. Practic, acest lucru este valabil în fiecare domeniu al activităţilor umane, inclusiv în chestiunile militare, în economie şi politică”, a afirmat Arnold Dupuy, într-un studiu intitulat „Relaţia dintre domeniul cibernetic şi energie: Perspectiva militară operaţională”, realizat împreună cu Daniel Nussbau, preşedintele Grupului Academic pentru Energie din SUA.
Generalul Hans-Lothar Domröse, fost şef al Comandamentului Reunit al Forţelor Aliate NATO, a avertizat în 2017 că eventualitatea dotării Uniunii Europene cu arme nucleare în mod autonom faţă de NATO „ar deschide o Cutie a Pandorei”.
Surse citate de cotidianul The New York Times afirmau în martie 2017 că liderii Uniunii Europene analizau posibilitatea lansării unui program nuclear comunitar construit în jurul arsenalului atomic deţinut de Franţa. Conform acestui plan, arsenalul nuclear francez va fi reconfigurat pentru a proteja restul Europei. Programul nuclear ar urma să intre sub comandament european, cu o finanţare şi doctrină militară la nivel comunitar. Ideea creării unui arsenal nuclear european ar fi fost analizată în contextul în care Uniunea Europeană nu ar mai vrea să fie dependentă de Statele Unite în materie de apărare. Chiar dacă nicio nouă ţară nu ar obţine armament nuclear prin acest plan, aplicarea acestui model ar constitui o escaladare fără precedent a puterii colective a Europei şi o separare radicală de Statele Unite conduse de Administraţia Donald Trump, nota cotidianul The New York Times. Însă Guvernul de la Berlin a negat că există un astfel de plan.
La rândul său, generalul Hans-Lothar Domröse a declarat, citat de publicaţiile Bild şi The Telegraph: „Acest lucru ar deschide Cutia Pandorei şi ar declanşa o cursă a înarmării. În acest caz, ar fi mai dificil să le interzicem unor ţări ca Iranul să fabrice arme atomice. Dar este necesară achiziţionarea masivă de armament convenţional, fără a se pune problema armelor atomice; putem să se apărăm şi fără bombe atomice”.
În februarie 2017, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului conservator Lege şi Justiţie, aflat la putere în Polonia, a pledat pentru consolidarea rolului militar al Europei, pronunţându-se în favoarea ideii unei Uniuni Europene „superputere nucleară”. „Eu aş saluta o Europă ca superputere atomică, una care să poată ţine pasul cu Rusia”, a afirmat Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS, dreapta).
Conferinţa pe tema „Punţi de securitate transatlantică pe fondul discrepanţelor dintre marile strategii de securitate – Viziunea României”, eveniment organizat de Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS), se va desfăşura marţi, 16 aprilie. Evenimentul va putea fi urmărit live pe site-urile monitorulapararii.ro/, www.mediafax.ro, www.gandul.info şi pe paginile de Facebook ale produselor menţionate.