Boala face parte din marea familie a afecţiunilor de piele numite dermatite. Pacienţii au dermul afectat de un proces inflamator cu caracter diferit în funcţie de anvengur, tipurile de celule prezente şi localizarea (în dermul superficial sau în cel profund) în jurul vaselor sau în jurul anexelor cutanate. Epidermul poate fi afectat şi el de acest proces inflamator. În consecinţă, apar hiperkeratoză, hiperplazie, edem, formare de vezicule, pustule.
Spre deosebire de pacienţii care suferă de dermatită de contact (un agent sau o substanţă din exterior cu care intră des în contact şi are potenţial alergizant trebuie detectată pentru a stopa evoluţia bolii), la pacienţii cu această afecţiune se poate stabili dificil cauza, această fiind de ordin intern. Există un factor constituţional, adică propriu unui individ, care determină apariţia bolii. Este numit atopia. Bolnavii cu dermatită atopică sunt hipersensibili la orice stimul cutanat din cauza unor anticorpi.
La baza apariţiei dermatitei atopice se pot afla eczema constituţională, astmul sau rinita alergică (febra fânului), dar manifestările atopice pot fi declanşate şi de alţi factori – tulburări digestive, dietă neadecvată, factori nervoşi, emoţii, anumite situaţii endocrine (pubertate, sarcină, menopauză), tratamente locale.
La nou-născuţi, primele semne ale dermatitei atopice apar după primele 100 de zile de la naştere. Însă în ultimii ani, s-au înregistrat cazuri de dermatită atopică şi la bebeluşi de o lună şi jumătate.