Primul român care a zburat în Cosmos, Dumitru Prunariu, se întâlneşte cu publicul craiovean

Întâlnirea “Cosmosul – o aventură umană” este moderată de Nicolae Coande, potrivit Mediafax.

Dumitru Dorin Prunariu s-a născut pe 27 septembrie 1952, la Braşov. Este inginer, cosmonaut şi general-locotenent în rezervă. În 1981 a fost primul român care a zburat în cosmos şi cel de-al 103-lea din lume.

În 1981 a absolvit cursurile de trei ani ale Centrului de Pregătire a Cosmonauţilor “Iuri Gagarin” din Orăşelul Stelar, Rusia, iar în 1991 cursurile pentru cadre superioare ale Institutului Internaţional de Formare şi Management în domeniul Aviaţie Civile (IAMTI/IIFGA) din Montreal – Canada.

În 1999 şi-a susţinut teza de doctorat cu lucrarea ”Mişcarea perturbată a satelitului artificial al Pământului”, devenind doctor în ştiinţe tehnice, specialitatea dinamica zborului aerospaţial.

Este autorul a peste 40 de lucrări, cărţi şi articole apărute în reviste de specialitate, între care se numără ”La cinci minute după cosmos” (în colaborare, 1981); ”Cosmosul – Laborator şi uzină pentru viitorul omenirii” (în colaborare, 1984); ”Istoria aviaţiei române” (în colaborare, 1984); ”Dimensiuni psihice ale zborului aerospaţial” (în colab., 1985); ”Asupra mişcării generale a vehiculului spaţial sub acţiunea unui centru atractiv” (1993); ”Geodetic Precession Influence in Satellite Motion” (1998); ”The Poynting-Robertson Effect in Satellite Motion”(1999).

Este membru de onoare al Academiei Române (din 2011), membru al Comisiei de Astronautică a Academiei Române şi preşedinte al acesteia din 2015, membru al Academiei Internaţionale de Astronautică, membru în consiliul de conducere al acesteia, membru al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Stiinţe, membru al Academiei Europene de Ştiinte şi Arte (din 2015).

Este Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice din Cluj- Napoca (2007), al Universităţii Tehnice a Moldovei din Chişinău (2011) al Universităţii de Vest din Timişoara (2013), al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, al Universităţii Petru Maior din Târgu-Mures, al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi (2017), al Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (2018), al Universităţii din Craiova (2018), Honorary Doctor al Colegiului Lindsey Wilson din Columbia, Kentucky, SUA (2014).

Pentru zborul cosmic a fost distins cu titlul de Erou al R. S. România şi Erou al URSS cu Steaua de Aur (1981). A mai fost decorat cu Medalia Iuri Gagarin a Federaţiei Aeronautice Internaţionale (1982); Medalia de aur Hermann Oberth a Societăţii germane de rachete Hermann Oberth – Wernher von Braun (1984); Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer (2000); Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler cu însemn pentru militari (2010); Medalia “Pentru merite în explorarea cosmosului” acordată de preşedintele Federaţiei Ruse (2011); Emblema “Onoarea Armatei Române” acordată de ministrul apărării (2011).

Ca o recunoaştere a meritelor sale în promovarea internaţională a studiului asteroizilor cu potenţial de impact cu Terra şi implicarea în activitatea mai multor instituţii, inclusiv la nivel ONU, în anul 2017 Uniunea Astronomică Internaţională a decis ca numele lui Dumitru Prunariu să fie dat unui asteroid din centura principală de asteroizi a Sistemului Solar, asteroidul numindu-se „10707 Prunariu”.

De-a lungul anilor a ocupat diferite funcţii: Inspector şef pentru activităţi aerospaţiale, Statul Major al Forţelor Aeriene, M. Ap. N. (1981-1990; 1991-1998); Cadru didactic asociat la Facultatea de Inginerie Aerospaţială, UPB (1982-1989); Ministru adjunct al transporturilor şi Şef al Departamentului Aviaţiei Civile (1990-1991); Preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (1998-2004); Co-leader al proiectului Băncii Mondiale de restructurare a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice din România (1992-1993); Vice-preşedinte al Fundaţiei EURISC (din 1995); Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţial al României în Federaţia Rusă (2004-2005); Directorul Oficiului Român pentru Stiinţă şi Tehnologie de pe lângă Comisia Europeană, Bruxelles (2006-2008); Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române (2008-2012); Profesor asociat pentru geopolitică şi spaţiul cosmic la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (2002-2010). Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS), devenind preşedinte al Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al COPUOS (2004-2006) şi preşedinte al COPUOS (2010-2012). A fost preşedinte ales al Filielei Europene a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (2010-2016) şi al întregii asociaţii (2011-2014). Este reprezentantul României în Comitetul de Relaţii Internationale al ESA (2012 -) şi vicepreşedinte al comitetului (2014-2017). A fost ales membru în Grupul de Experţi Guvernamentali organizat conform Rezoluţiei Adunării Generale ONU nr. 65/68 pentru elaborarea unui studiu privind măsurile de transparenţă şi creştere a încrederii în domeniul activităţilor cosmice (2012-2013). A făcut parte din grupul de lucru al Institutului European pentru Studii Strategice (EUISS) care a elaborat in perioada 2014-2016 un studiu pentru Comisia Europeana privind securitatea sistemelor spatiale europene (“Space Security for Europe”). Este vice-preşedinte al Consiliului de Administratie al Fundaţiei Asteroid înregistrată la Luxemburg şi consilier special al asociaţiei “Moon Village” înregistrată la Viena. În iunie 2018 a fost ales vice-preşedinte al Grupului de Lucru al Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS) privind elaborarea Agendei Spaţiale 2030 a comitetului. Tot în 2018, Prunariu a fost numit membru în Grupul de Experţi Guvernamentali ai Conferinţei pentru Dezarmare a ONU privind elaborarea de măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spaţiul cosmic (2018-2019). În România este preşedintele asociaţiei ROMSPACE – Asociaţia Română pentru Tehnologii şi Industrie Spaţiale (din 2013).