Rezultatele lor, care se bazează pe analize ale ţesutului cerebral umane prelevat post-mortem, sunt publicate în jurnalul Translational Psychiatry.
Epigenetica se referă la schimbări în ADN, ARN sau anumite proteine asociate cu cromozomii care schimbă activitatea genelor fără să schimbe genele. Astfel de modificări sunt implicate în dezvoltarea normală a creierului, dar pot fi influenţate de factori de mediu şi sociali, precum stresul şi alcoolul. Alterările epigenetice au fost asociate cu schimbări în comportament şi cu diferite boli, scrie Medical Xpress.
Cercetătorii au analizat ţesutul cerebral obţinut de la New South Wales Brain Tissue Resource Center din Sydney, Australia, de la 11 indivizi care au început să consume mult alcool înainte de a împlini vârsta de 21 de ani, la 11 persoane care au început să bea mult după 21 de ani şi de la 22 de indivizi fără probleme cu băutura.
Amigdalele celor care s-au apucat să bea înainte de a împlini 21 de ani aveau molecula BDNF-AS în proporţie cu 30% mai mult. Aceasta controlează o genă care produce proteina BDNF – un factor de creştere crucial pentru formarea şi menţinerea normală a sinapselor din creier. Atunci când există mai mult BDNF-AS, există mai puţină proteină BDNF. Astfel, ţesutul cerebral al celor care s-au apucat devreme de băutură avea cu 30-40% mai puţină BDNF decât ţesutul cerebral al celor care nu au avut probleme cu alcoolul. De asemenea, această reducere de BDNF nu a fost observată nici în cei care au început să bea după 21 de ani.
„Schimbările epigenetice pe care le-am văzut în amigdala celor care consumă alcool înainte de 21 de ani pot modifica funcţia acestei regiuni a creierului care ajută la reglarea emoţiilor şi poate face ca indivizii să devină mai susceptibili la anxietate”, a precizat Subhash Pandey, autor corespondent al acestui studiu.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Ce se întâmplă în corpul nostru când bem alcool?
Alcoolul este un mare PERICOL pentru sănătate chiar şi în cantităţi reduse