Home » D:News » Suntem fiinţe raţionale cu minţi dezgheţate?! Convingerile ţi se pot schimba fără ca tu să realizezi. Ce stă la baza acestei bizarerii

Suntem fiinţe raţionale cu minţi dezgheţate?! Convingerile ţi se pot schimba fără ca tu să realizezi. Ce stă la baza acestei bizarerii

Suntem fiinţe raţionale cu minţi dezgheţate?! Convingerile ţi se pot schimba fără ca tu să realizezi. Ce stă la baza acestei bizarerii
Publicat: 03.01.2019
Mulţi dintre noi credem că suntem raţionali cu minţi dezgheţate, pregătiţi să fim puşi la încercare de dovezi. În realitate, creierul luptă împotriva încercărilor de a fi dezgheţat la minte. Detestă să greşească şi, de fapt, va potrivi amintirile pentru a face ca tu să ai dreptate în retrospectivă.

Într-un studiu recent publicat în Quarterly Journal of Experimental Psychology, cercetătorii Michael B. Wolfe şi Todd J. Williams de la Grand Valley State University au dorit să vadă dacă oamenii ştiau când un articol persuasiv le-a schimbat opiniile. Au recrutat mai mult de 200 de studenţi pentru două experimente şi i-au rugat să îşi spună părerea dacă lovirea copiilor este o formă eficientă de disciplină sau nu. Studiile anterioare au arătat că este mult mai probabil să-ţi schimbi convingerea cu privire la un subiect dacă nu îl cunoşti bine sau dacă nu simţi că îl stăpâneşti, iar având în vedere că mulţi studenţi nu au copii, acest subiect ar bifa ambele situaţii, scrie Curiosity.

Pentru a începe, studenţii au completat un chestionar unde au evaluat convingerile despre acest subiect pe o scară de la 1 („nu cred deloc”) la 9 („cred în totalitate”). Apoi, au aşteptat două luni – timp suficient pentru a uita de chestionar.

Când au revenit, cercetătorii i-au pus să citească un articol care prezenta argumente şi dovezi în favoarea sau împotriva eficienţei lovirii ca formă de disciplină. După ce au răspuns la unele întrebări cu privire la conţinutul articolului, au completat din nou chestionarul. La final, au fost rugaţi să-şi amintească ce credeau la începutul studiului.

Aşa cum era de aşteptat, citirea articolelor pro şi contra lovirii copiilor a fost suficientă pentru a schimba opiniile studenţilor. Dar atunci când au fost întrebaţi să-şi amintească ce credeau la începutul studiului, studenţii tindeau să precizeze că opiniile precedente se aliniau mai îndeaproape cu cele noi decât se întâmpla în realitate.

Cercetătorii au dat vina pe „conştientizare metacognitivă” slabă sau conştientizarea propriei gândiri. „Propunem că schimbările în convingeri nu tind să fie monitorizate pe măsură ce au loc”, au scris cercetătorii în studiu. Mai degrabă, oamenii folosesc informaţia pe care o au la îndemână într-un moment dat pentru a-şi reconstitui convingerile anterioare.

Desigur, subiectul a fost unul pe care studenţii nu îl stăpâneau. Persoanele cu expertiză în subiectul discutat nu pot cădea pradă acestei bizarerii cognitive, având convingeri mult mai fixe, bazate pe experienţe anterioare.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Legătura surprinzătoare dintre degradarea creierului şi credinţa religioasă

Nutrienţii esenţiali care îmbunătăţesc capacitatea cognitivă. Ce trebuie să consumi pentru a-ţi proteja creierul

Cele două sisteme de gândire ale creierului: Trucurile care te vor ajuta să eviţi greşelile cognitive – VIDEO

Care sunt secretele persuasiunii? Cele 6 instrumente psihologice de convingere

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare