“Majoritatea infecţiilor de tract superior sunt cauzate de virusuri, prin urmare antibioticul nu ajută, ci dăunează (distruge flora normală bacteriană – cu rol esenţial în imunitate)”, afirmă pediatrul.
Medicul mai adaugă că antibioticul ar trebui administrat doar la recomandare medicală. “Adevărul este că mai avem mult de lucru şi la acest capitol. De multe ori, chiar şi medicul prescrie antibiotic acolo unde nu este cazul. Efectuarea de culturi (exudat faringian, nazal) ar trebui făcută înaintea oricărei administrări de antibiotic. Doar aşa avem certitudinea că tratăm ţintit şi corect”, recomandă Roxana Hristianovici.
Infecţiile respiratorii superioare sunt cele mai frecvente afecţiuni întâlnite în cazul copiilor mici. Ele se transmit pe calea aerului, prin strănut, tuse, dar şi prin contaminarea obiectelor cu saliva. “Dacă ne referim la agentul patogen (cel care a produs boala), avem mai des îmbolnăviri cauzate de virusuri versus bacterii. Dacă ne referim la localizarea infecţiei, atunci cele mai frecvente sunt rinofaringite, urmate de faringoamigdalite. Otitele sunt mult mai rare, iar sinuzitele sunt inexistente la copilul mic”, arată doctorul. Totuşi, medicul atrage atenţia că un copil hrănit diversificat o să răcească mai rar, datorită faptului că nu are deficit de vitamine (A, C, D, E) şi minerale (fier, magneziu, zinc). Singurul aliment care transmite anticorpi copilului şi care îl protejează direct este, însă, laptele matern.
Continuarea pe CSID.