Cât de românesc mai este meniul de 1 Decembrie cu fasolea şi cârnaţii din import?

În fiecare an, la mesele oferite de autorităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradiţională a Zilei Naţionale, statisticile arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente mai este asigurat din producţia autohtonă, marile cantităţi provenind din import.

Un studiu al Consiliului Concurenţei arăta, în urmă cu doi ani, că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, suprafeţele cultivate cu fasole au scăzut de la 71.969 de hectare şi o producţie de 57.542 de tone în 1990 la 11.170 de hectare şi o producţie de 16.125 de tone de fasole în 2017. Creşterea randamentului de la 550 kg/ha la 1.400 kg/ha nu a ajutat prea mult, importurile de fasole cifrându-se în 2016 la 21 de milioane de euro.

Practic, România nu mai produce de câţiva ani fasole şi nici mazăre, spune Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta. Conform datelor oficiale, România produce cam 50% din carnea de porc de care are nevoie, iar 50% provine din comerţul intracomunitar. ”La prepate din carne, creşte procentul de carne din intracomunitar şi a crescut zdravăn de tot. Eu lucrez cu 80% carne de porc din România, carne de vită 70% din România, carne de pui 100% din România. Fasolea o iau din conservă sau în vrac, de la magazin. Există şi o piaţă neagră uriaşă”, adaugă Minea.

Citeşte continuarea pe Gândul.