Ce reprezintă Marea Unire de la 1918 pentru români

Astăzi, la 100 de ani de la Marea Unire, România nu mai este cea din graniţele de după recunoaşterea Marii Uniri. Basarabia şi părţi din Bucovina sunt teritorii româneşti parte din alte ţări, Moldova şi Ucraina. Astăzi, la 100 de ani, deşi mai sunt multe de rezolvat, România este însă mai modernă şi mai dezvoltată decât era la 1 decembrie 1918. Fără Marea Unire de la 1918, fără jertfele pe care le-au făcut strămoşii şi moşii noştri în Primul Război Mondial, poate nu ajungeam la nivelul de astăzi.

Anul 2018 a fost declarat „Anul Centenar” de către autorităţi. În multe părţi ale ţări s-au organizat evenimente sub brandul Centenarului, chiar dacă unele au avut legătură sau nu cu ce s-a întâmplat în anul 1918 în teritoriile actualei Românii. S-au branduit inclusiv autobuzele (cel puţin în Capitală) şi diferite maşini ale autorităţilor. Până şi înştiinţările de la poliţie au fost trimise cu sigla „100. Romania. 1918 – 2018. Sărbătorim împreună”, logo-ul oficial al Anului Centenar.  

Adrian Cioroianu: România este mai unită decât în 1918

Ce reprezintă Marea Unire de la 1918 pentru români? Ce ar trebui ea să reprezinte? Am stat de vorbă cu mai mulţi istorici pentru a răspunde la această întrebare.

„Unirea de acum 100 de ani înseamnă o datorie pe care o moştenim de la cei care au făcut-o, anume aceea de a  o duce mai departe şi de a o întări. Unirea nu este numai un act politic, unirea trebuie să fie o construcţie de zi de zi care include şi infrastructură, include şi autostrada A8 dintre Iaşi şi Târgu Mureş. Este o datorie pentru noi cei de azi să fim urmaşii celor care au făcut Unirea de la 1918”, a afirmat istoricul Adrian Cioroianu, ambasador al României pe lângă UNESCO.

Potrivit acestuia, românii au sentimentul naţional mult mai dezvoltat decât era la 1918. „Eu cred că România este mai unită decât era atunci prin simplul dat al istoriei, dar, în acelaşi timp, provocările sunt alte noi. Să nu ne imaginăm că unirea a fost făcută atunci şi noi am scăpat de griji, dimporivă. Nu este posibil, totuşi, la un secol de la unire să nu avem autostradă între provinciile istorice”, a atras atenţia Adrian Cioroianu.

Bogdan Murgescu: Mai avem multe de făcut

Bogdan Murgescu, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, a afirmat că 1918 este un an crucial în istoria noastră, a românilor care au exprimat „valori de unitate, dar şi de înnoire socială şi de deschidere spre Occident”. „Are o semnificaţie, sigur, importantă naţională, dar, atunci când încercăm să ne uităm la felul cum gândeau şi la documentele programatice ale românilor cu statul român atunci, vedem o deschidere spre modernitate, spre valorile occidentale pe care se cuvine să o cinstim şi să încercăm să emulăm. O bună parte din societate o cinsteşte. Sunt convins, însă, că mai avem multe de făcut şi trebuie fiecare să ne străduim în felul nostru să fim demni de spiritul de la Alba Iulia, dar care este şi spiritul de la Chişinău sau spiritul de la Cernăuţi”, a adăugat istoricul Bogdan Murgescu.

Ovidiu Cristea: Mulţi nu ar fi trăit azi dacă nu ar fi existat acel moment

Directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Ovidiu Cristea, a atras atenţia că Marea Unire de la 1918 nu este un moment din trecut cu puţină importanţă . „Mulţi dintre semenii noştri nu îşi dau seama că mulţi dintre ei nu ar mai fi trăit astăzi dacă nu ar fi fost acel moment. Este un al doilea act de naştere după 1859 şi întregirea unei aspiraţii naţionale şi a unui ideal naţional. Asta înseamnă 1918, asta ar trebui să însemne 1918 pentru români”, precizează el.

Credit foto: Mediafax Foto

Istoricul Ovidiu Cristea a opinat că este firesc ca românii din 2018 să aibă alte idealuri decât cei de la 1918, însă a subliniat nepăsarea multora faţă de ce înseamnă trecutul istoric. „Eu nu văd empatie cu anul 1918, poate greşesc. O văd în rândul unor istorici, în primul rând, dar în rândul unei mase de oameni cultivaţi o sesizez prea puţin. Impresia mea este că un sondaj rapid despre ce a însemnat participarea României la Primul Război Mondial, care au fost câteva dintre marile personalităţi implicate în acel eveniment şi care au fost câteva dintre personalităţile implicate în negocierile care au dus la semnarea tratatelor de pace şi la făurirea României Mari, îmi este teamă că am fi dezamăgiţi. Repet, nu mă refer la un sondaj în rândul oamenilor de pe stradă, ci în rândul unei populaţii care are o cultură generală destul de solidă”, a susţinut acesta.

În continuare, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române a vorbit despre monumentele „care nu sunt atât de multe”, bunurile culturale pe care generaţiile trecute le-au transmis, precum carte veche, podoabe, diferite obiecte, inclusiv de artă, care nu sunt întreţinute sau puse la adevărata lor valoare. „Pentru foarte puţini români, anul acesta are, într-adevăr, o semnificaţie. Această sărbătoare nici măcar nu este foarte îndepărtată. 100 de ani la scara istoriei nu înseamnă foarte mult. Suntem o naţiune încă foarte tânără care a realizat nişte lucruri foarte importante în aceşti 100 de ani, a reuşit să se ridice din câteva momente şi perioade mai puţin fericite. Ar fi poate mai potrivit, mai frumos, mai recomandat să ne gândim la ce a fost în trecut cu mai multă consideraţie”, a atras atenţia istoricul Ovidiu Cristea.

Alina Pavelescu: A fost o surpiză oarecum şi a fost un noroc

Alina Pavelescu, directorul adjunct al Arhivelor Naţionale, aminteşte ce consemna Regina Maria în jurnalul ei chiar în ziua de 1 decembrie, când s-a întors la Bucureşti alături de regele Ferdinand şi de generalul Berthelot: „Este incredibil, ne-am întors şi este incredibil că ne-am întors învingători. Totuşi se întâmplă”.

„Până la urmă, Marea Unire asta a fost în contextul celor doi ani de război ai României. A fost o surpiză oarecum şi a fost un noroc pe care România trebuia să înveţe să îl gestioneze şi să îl exploateze în favoarea ei. Gândiţi-vă că, foarte repede după intrarea în război, armata română este învinsă şi jumătate de ţară este ocupată de germani şi pentru Casa Regală şi pentru Guvernul şi Parlamentul României urmează o perioadă de exil lung, dureros şi incert, presărat cu dezamăgiri de toate felurile”, a afirmat Alina Pavelescu.

Directorul adjunct al Arhivelor Naţionale aminteşte de momentele grele ale României din 1918, precum Pacea umilitoare de la Bucureşti încheiată cu Puterile Centrale, dar şi ameninţarea pe care o reprezentau frământările bolşevice ale armatei ruse aflate pe teritoriul Moldovei. „Iată că, la sfârşitul războiului, se întâmplă acest miracol. Aliaţii din 1916 ai României câştigă războiul, România se află şi ea printre învingători, sigur, în urma unui efort supraomenesc şi presărat cu sacrificii dintre cele mai mari. Eu cred că ar fi util pentru noi să vedem Marea Unire de la 1 decembrie ca un moment de început al unei constituţii naţionale cu evoluţiile ei uneori foarte complicate, dar un moment de început. Un moment, o şansă de la care, sigur, destinul României putea să treacă la un nivel superior”, concluzionează istoricul Alina Pavelescu.