“Factorii de risc pentru hemoroizi sunt multipli – începând de la scaunul tare, constipaţia. Perioadele lungi modifică vascularizaţia la nivelul plexului venos hemoroidal. Perioadele lungi de diaree, la fel, produc nişte modificări pentru că atunci scaunul este mai acid şi modifică, la fel, vascularizaţia. Vorbim şi despre o moştenire genetică – transmiterea oarecum ereditară a calităţii colagenului, a venelor, a valvelor venoase care sunt mai competente sau mai puţin competente – mai uşor pot să facă boli ale venelor cei care au în familie aşa ceva: hemoroizi, varice, varicocel. Sarcina e un factor foarte important care apare la femei.
Altă cauză – consumul de alcool în cantitate mare, care se ştie că produce vasodilataţie. Statul mult în fund, care se întâmplă în cazul şoferilor, taximetriştilor, dar şi, atenţie, statul mult pe toaletă. Toaleta nu este bibliotecă, o defecaţie prelungită traumatizează zona. Chiar şi sportul în exces dăunează dacă vorbim de ridicări dese de greutăţi pentru că aceste exerciţii cresc presiunea abdominală pe perioade lungi. Obezitatea este şi ea factor de risc, dar şi dietele moderne – Dukan, cele pe bază de proteine – pentru că nu au incluse fibre alimentare, fructe, legume, şi duc la constipaţie”, explică dr. Dan Andronesi, medic primar chirurg.
Boala hemoroidală este în continuare un tabu pentru români spune doctorul, care atrage atenţia că vede tot mai multe cazuri dramatice: diagnostice grave care au fost interpretate de pacienţi drept banali hemoroizi şi tratate după ureche. Dr. Andronesi are câteva exemple.
”Recent, am văzut o doamnă care credea că are abces anal, probabil citise pe internet, când, de fapt, avea o tumoră sângerândă, care trebuie operată, iradiată. Sau, mai demult o altă doamnă de 40 de ani, tânără, credea că are un hemoroid de câteva luni, de fapt era o tumoră anală, a fost trimisă la iradiere, după aceea a trebuit operată. Iar operaţia în cancerele de anus înseamnă amputaţie de rect. Dacă ea venea de la început, când era un polip sau o formă benignă, nu se ajungea la formele grave şi la tratamentele agresive”, este de părere expertul.
Continuarea pe CSID.