Prietenul său evreu, ministrul de externe Walther Rathenau, fusese asasinat de către extremişti, iar Einstein a primit de le poliţie un avertisment că viaţa sa ar putea fi în pericol. Conform AP News, Einstein s-a ascuns în nordul Germaniei.
În acel moment i-a scris o scrisoare surorii sale mai mici, Maja, în care o avertiza privind pericolul naţionalismului şi a antisemitismului. Acest lucru avea loc cu ani înainte ca naziştii să ajungă la putere. „Aici nimeni nu ştie unde sunt, ei cred că am dispărut. Vin momente economice şi politice grele, aşadar mă bucur că am plecat de acolo”, scria el în 1922.
Scrisoarea va fi vândută în cadrul unei licitaţii din Ierusalim cu preţul de pornire de 12.000 de dolari.
Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1879 la Ulm, un oraş modest din Germania, într-o familie de evrei. Tatăl său, Hermann Einstein, era electrician şi cocheta şi cu statutul de inventator. Mama sa, Pauline Koch, era o fire mai degrabă artistică, cu înclinaţii muzicale, interpretând foarte bine la pian sonatele lui Beethoven.
În timpul şcolii generale şi a colegiului, tânărul Einstein nu a fost un elev prea strălucit, excelând exclusiv la matematici şi fizică. Cu toate acestea, în 1905, la 26 de ani, Einstein avea să publice două articole ştiinţifice care aveau să revoluţioneze lumea.
Primul descria transformarea energiei unui corp încălzit în energie luminoasă. Această trasformare nu era posibilă decât considerând lumina ca fiind formată din particule, pe care Einstein le-a numit cuante de lumină (fotoni). Lumina, afirma Einstein, nu este nici continuă, nici discontinuă, ci se află în ambele ipostaze în acelaşi timp. Fără să ştie încă exact cum este posibil ca lumina să aibă în acelaşi timp două proprietăţi opuse, Einstein intuise un adevăr fundamental al fizicii, pe care cercetările ulterioare îl vor confirma. Al doilea articol îşi propunea să rezolve problema eterului.
Teoria lui Einstein excludea existenţa eterului. Singura dată exactă care permite descrierea vitezei luminii este viteza sa c, constantă oricare ar fi viteza observatorului. În septembrie 1905, Einstein adaugă o completare a acestui articol şi elaborează celebra formula E=mc2. Einstein începe să se gândească la teoria relativităţii generale pentru a explica fenomenul căderii corpurilor. Dar savantul a realizat că pentru a ajunge la un rezultat ştiinţific în această privinţă avea nevoie de cunoştinţe mai aprofundate în matematicile moderne.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Teoria fericirii propusă de Einstein este considerată un real succes
O scrisoare a lui Albert Einstein a fost vândută în cadrul unei licitaţii pentru o sumă URIAŞĂ