Infarctul miocardic este denumirea medicală a necrozei miocardice acute, fiind de regulă cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blochează circulaţia fluxului sangvin, potrivit CSID.
În cele mai multe dintre cazuri, etiologia infarctului miocardic este reprezentată de ateroscleroză. Pe scurt, ateroscleroza reprezintă o afecţiune a pereţilor vaselor sangvine care, în timp, conduce la reducerea diametrului vasului de sânge până la înfundarea acestuia. Aceste depuneri de plăci ateromatoase pot cauza complicaţii precum: angină pectorală, infarctul miocardic, accidentul cerebral etc.
Sunt, însă, şi cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera traumatismele (disecţia de aortă, emboliile coronariene, prolapsul de valvă mitrală, endocardită bacteriană, hipertrofia ventriculară, consumul de substanţe interzise, spasmele coronariene etc.)
Pacienţii cu angină instabilă şi cei cu factori de risc coronarian au un risc crescut de infarct miocardic acut. Factorii de risc sunt de două tipuri:
a) factorii de risc nemodificabili precum: vârstă, sexul, istoricul familial
b) factori de risc modificabili precum: fumatul, dislipidemia, diabetul, obezitatea, hipertensiunea etc.
sus
Cea mai comună manifestare a infarctului miocardic este durerea severă survenită brusc în piept, durere ce poate radia în maxilar, în umărul şi apoi în braţul stâng sau în ambele braţe.
De asemenea, pacientul poate manifesta transpiraţii excesive, stări de fatigabilitate, dificultăţi în respiraţie. Durerea resimţită este similară cu angină pectorală, însă este mult mai intensă şi durează mai mult (între 15 minute şi, câteodată, câteva ore).
Sunt cazuri în care pacienţii nu prezintă niciun simptom, iar infarctul totuşi se produce. Pacienţii care resimt în piept doar un disconfort moderat confundat cu indigestie şi pacienţii care se prăbuşesc brusc şi îşi pierd viaţa având o stenoză largă.
Infarctul miocardic acut este asociat cu o rată de mortalitate de 30%, de aceea, este important ca pacienţii să înţeleagă necesitatea consultatiei cardiologice ca metodă de prevenţie a apariţiei bolii de natură cardiacă.
Investigaţiile cardiologice de rutină pot preveni şi pot ajuta medicul cardiolog să pună un diagnostic corect, astfel pacientul să poată primi un tratament corespunzător.
Consultul cardiologic de rutină cuprinde anamneza pacientului (cuprinde un set de întrebări despre pacient, datele acestuia de identificare, motivele prezentării la consultaţie, istoricul bolii – dacă pacientul nu este la primul consult, antecedente heredocolaterale – afecţiuni de care au suferit/suferă rudele, tratament sau medicamente pe care pacientul le-a administrat în ultima perioadă), electrocardiogramă ( reprezintă un test care înregistrează activitatea electrică a inimii, eventualele ritmuri anormale – aritmiile şi dacă există o afecţiune a muschiului inimii), ecografia cardiacă (este o evaluare a inimii ce utilizează ultrasunetele, oferind imagini precise ale muşchiului, camerelor şi structurilor din interiorul inimii, cum ar fi valvele sau alte formaţiuni.)
În vârstă de 56 de ani, Florin Busuioc este actor şi prezentator al rubricii meteo la Pro TV.