63% dintre românii aparţinând unei familii tradiţionale şi-ar dori să aibă o familie modernă

 

Moderne sunt familiile în care copiii au acces sporit la tehnologie (83% faţă de 35% în familiile tradiţionale), iar opiniile lor sunt considerate importante (86% faţă de 46% în familiile tradiţionale).

 

Mai mult, cheltuielile pentru educaţie sunt mai mari într-o familie modernă (52%) faţă de o familie tradiţională (45%). Părinţii dintr-o familie modernă investesc în educaţia lor privind acest rol (86% versus 45%), îşi supraveghează mai atent copiii (78% versus 38%), iar mai târziu îi încurajează pe aceştia să îşi aleagă singuri cariera (90% versus 48%).

 

De asemenea, într-o familie modernă, membrii îşi exprimă părerile, chiar dacă nu sunt de acord unii cu alţii (87% versus 48%), au loc discuţii cu copiii pe teme sensibile (cum ar fi naşterea, moartea, separarea – 85% versus 53%), iar membrii apelează la psiholog sau psihoterapeut fără teama de a fi stigmatizaţi (80% versus 23%).

 

Rolurile într-o familie modernă sunt împărţite în mod egal şi nu ţin cont de gen (80% versus 57% în familiile tradiţionale). Într-o familie modernă este mai comun ca membrii să locuiască într-o casă închiriată (17% versus 8%) şi părinţii să nu fie căsătoriţi (48% dintre cei din familiile moderne nu sunt căsătoriţi, comparativ cu 33% în familiile tradiţionale).

 

Prietenii au un rol însemnat în familiile moderne, 63% dintre membrii unei familii moderne considerând că aceştia sunt parte din familie, versus 46% în familiile tradiţionale.

 

Pe de altă parte, în familiile tradiţionale, bunicii joacă un rol mai important: copiii sunt crescuţi pe baza sfaturilor celor în vârstă (84% în familiile tradiţionale, versus 40% în familiile moderne), există o relaţie mai apropiată cu familia extinsă (88% tradiţional versus 51% modern), iar situaţiile în care copiii sunt crescuţi de bunici sunt mai frecvente (73% în familiile care se percep ca fiind tradiţionale versus 49% în familiile moderne).

 

Există percepţia că media veniturilor într-o familie modernă este mai ridicată decât într-o familie tradiţională (77% din familiile moderne sunt asociate cu o medie mai mare a veniturilor pe gospodărie faţă de 52% dintre familiile tradiţionale), însă acest lucru nu se verifică în realitate, media veniturilor familiilor din mediul urban fiind similară (4.939 lei în cazul familiei moderne şi 4.918 lei în cazul celei tradiţionale).

 

Resursele lor merg către articole de îmbrăcăminte (74% în familiile moderne, respectiv 66% în cele tradiţionale), produse IT şi electronice (66%, respectiv 60%), în călătorii (65%, respectiv 57%), educaţia copiilor (38%, respectiv 31%), artă şi cultură (45%, respectiv 39%), sport (28%, respectiv 17%).

 

„Studiind familiile moderne şi tradiţionale ne-am întrebat cum pot deveni brandurile mai dezirabile în comunicarea cu acestea? Am ajuns la concluzia că atât familiile moderne, cât şi cele tradiţionale «vibrează» şi sunt mai dispuse să cumpere în urma unor comunicări de brand în care taţii petrec timp cu copiii lor, familiile adoptă copii, mamele au şi un job full-time. Cei ce se consideră parte a unei familii moderne însă apreciază mai mult dacă brandul abordează în comunicare tema taţilor care îşi iau concediu de creştere a copilului, faţă de cei din familiile tradiţionale (42% versus 34%). Iar subiectul care îi îndepărtează de un brand, indiferent de tipul de familie din care fac parte, este acela al părinţilor plecaţi în străinătate şi care şi-au lăsat copiii în ţară”, afirmă Traian Năstase, Managing partner iSense Solutions.

 

Prezenţa cuplurilor de acelaşi sex este un subiect ce polarizează atunci când apare în comunicarea de brand: peste jumătate (52%) dintre cei ce aparţin unei familii tradiţionale nu ar cumpăra brandul respectiv (versus 28% în cazul familiilor moderne). În acelasi timp, 16% dintre cei ce aparţin familiilor moderne au declarat că ar fi mai înclinaţi să cumpere brandul respectiv (versus 6% dintre cei din familiile tradiţionale), iar 56% dintre cei din familiile moderne, respectiv 42% dintre cei din familiile tradiţionale sunt indiferenţi în faţa acestui subiect.

 

Studiul iSense Solutions a fost realizat online, pe un eşantion de 501 respondenţi din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani din mediul urban din România. Grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.