Cum te ajută sistemul imunitar să fii fericit
Fericirea are multe feţe şi multe definiţii, dar la baza ei stau reacţiile chimice din creier. Neurotransmiţătorii dopamină, oxitocina, endorfine, oxid nitric şi serotonină prin reacţiile lor dau tonul stărilor noastre. Dopamină mediază transferul emoţiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng şi centrii emoţionali din nucleus accumbens. Mai mult, dopamină este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reuşită.
“De cealaltă parte, oxitocina este produsă de hipotalamus şi secretată de glanda pituitară şi este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiţi sau când ne alintăm copilul, animăluţul ş.a. Endorfinele (morfină naturală) sunt stimulate de oxitocina şi au legătură cu lipsa durerilor fizice şi euforia simţită în urmă exerciţiilor fizice sau când suntem entuziasmaţi de o persoană, idee, situaţie. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditaţia şi respiraţia nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determină la nivel celular o reacţie în lanţ, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează şi se dilată. Nu în ultimul rând, serotonină este stimulată tot de oxitocină şi este responsabilă de creşterea stării de spirit, creşterea încrederii, determinării şi a unei mai mari doze de autoacceptare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Fericirea – cum o definim
Există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere:
1. Plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experienţa propriu-zisă
2. Plăcerea anticipativă sau imaginară care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur şi simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exp. o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrăţişare, o plimbare pe cărări de munte, etc.
Continuarea pe CSID.