Următoare clasate sunt Rusia, Statele Unite ale Americii şi Pakistan, cu rate de deces atribuite obţinerii de poze selfie reduse la aproximativ jumătate faţă de India, raportat la numărul total de locuitori, scrie go4it.
Cât despre motivele concrete ale decesului, acestea sunt atacarea de către animale, înecul, electrocutarea, căderea de la înălţime, incendiile, manevrarea nepotrivită a armelor de foc, incidente în timpul folosirii mijloacelor de transport şi alte cauze neprecizate.
Potrivit studiului, decesele survenite ca urmare a încercărilor de obţinere a pozelor selfie se împart în două categorii principale: cele cauzate de participarea voluntară la activităţi riscante cum ar fi căţărarea la înălţime şi cele survenite din neatenţie în timpul desfăşurării unor activităţi obişnuite. Comportamentul riscant a cauzat 115 decese în rândul bărbaţilor şi 27 în cel al femeilor. Spre comparaţie doar 38 şi 31 decese au fost rezultatul neglijenţei în desfăşurarea unor activităţi neriscante.
Deşi acoperă doar incidentele cunoscute public, descoperite după articole apărute în presa locală, studiul relevă o tendinţă alarmantă. Dacă între anii 2011-2013 au fost consemnate doar 5 decese atribuie obţinerii pozelor selfie, numărul a crescut la 13 în anul 2014, 50 în anul 2015, respectiv 98 şi 93 de decese în anii 2016-2017. În realitate, victimele încercărilor nereuşite de a face poze selfie ar putea fi mult mai numeroase.
Autorii studiului recomandă autorităţilor delimitarea unor zone „no-selfie” în perimetre cu risc crescut, cum ar fi pe acoperişul clădirilor şi piscurile montane, în apropierea râurilor şi lacurilor, cât şi traseele turistice care impun anumite precauţii pentru evitarea pericolelor.