Home » D:News » PREMIUL NOBEL pentru PACE 2018 a fost acordat lui Denis Mukwege şi Nadiei Murad pentru eforturile de a pune capăt violenţei sexuale ca armă de război

PREMIUL NOBEL pentru PACE 2018 a fost acordat lui Denis Mukwege şi Nadiei Murad pentru eforturile de a pune capăt violenţei sexuale ca armă de război

Alexandru Voiculescu

Publicat: 05.10.2018

Share:

În acest an, Premiul Nobel pentru Pace a fost câştigat de Denis Mukwege şi Nadia Murad pentru eforturile de a pune capăt violenţei sexuale ca armă de război.

Comitetul Nobel din Norvegia a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace 2018 lui Denis Mukwege şi Nadiei Murad pentru eforturile lor de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război. Ambii laureaţi au adus contribuţii cruciale la îndreptarea atenţiei şi combaterea acestor crime de război. Mukwege şi-a dedicat viaţa apărării victimelor, iar Murad este martora care a povestit abuzurile împotriva ei şi împotriva altor femei. Ambii, în felurile lor, au ajutat la creşterea vizibilităţii violenţei sexuale din timpul războiului pentru ca cei care le-au comis să fie traşi la răspundere.

Denis Mukwege, de profesie medic, a petrecut o mare parte din viaţa sa de adult ajutând victimele de violenţă sexuală în Republica Democratică Congo. De la înfiinţarea Spitalului Panzi în 2008, în Bukavu, Mukwege şi personalul său au tratat mii de pacienţi care au căzut victime abuzului sexual. Multe dintre aceste abuzuri au fost comise în războiul civil care a curmat vieţile a mai mult de şase milioane de congolezi.

Denis Mukwege, laureatul premiului Nobel în 2018, este un simbol naţional şi internaţional de unificare şi de luptă împotriva violenţei sexuale în timpul războiului şi conflictului armat. Principiul său de bază este că „dreptatea este treaba tuturor”. Bărbaţi şi femei, ofiţeri şi soldaţi, autorităţi locale, naţionale şi internaţionale trebuie să fie responsabile pentru combaterea acestui tip de crimă. Doctorul Denis Mukwege a trăit după acest principiu, condamnând în repetate rânduri violurile în masă şi criticând guvernul congolez şi alte ţări pentru că nu au făcut suficient pentru a opri folosirea violenţei sexuale împotriva femeilor ca strategie şi armă de război.

Nadia Murad este o victimă a acestei crime de război. A refuzat să accepte codul social care permite femeilor să nu vorbească despre abuzurile la care au fost supuse. A arătat un curaj ieşit din comun pentru relatarea întâmplărilor şi suferinţelor, devenind avocatul celorlalte victime.

Murad este o membră a comunităţii iezuite în nordul Irakului unde a trăit cu familia sa într-un sat izolat numit Kocho. În august 2014, Statul Islamic a lansat un atac brutal în localităţile din regiunea Sinjar, care avea scopul de a extermina populaţia iezuită. În satul acesteia, mai multe sute de persoane au fost ucise. Femeile mai tinere, inclusiv minorele, au fost răpite şi făcute sclave sexuale. În perioada în care a fost răpită, a fost supusă abuzurilor sexuale, fiind ameninţată cu execuţia dacă nu se convertea la versiunea lor de Islam.

Nadia Murad, laureata premiului Nobel pentru Pace 2018, este una dintre cele aproximativ 3.000 de femei iezuite care au fost victime ale abuzului armatei Statului Islamic. Abuzurile au fost sistematice şi făceau parte din strategia militară a organizaţiei teroriste.

După trei luni de coşmar, Nadia Murad a reuşit să scape. A ales să vorbească deschis despre ceea ce s-a întâmplat. În 2016, la vârsta de doar 23 de ani, a fost numită primul ambasador al Naţiunilor Unite pentru Demnitatea Supravieţuitorilor Traficului Uman.

Acest an marchează un deceniu de când Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluţia 1820 (2008), care a determinat că folosirea violenţei sexuale ca armă de război constituie atât o crimă de război, cât şi o ameninţare la pacea şi securitatea internaţională.

Premiul Nobel pentru Pace din 2018 se încadrează perfect în criteriul descris în testamentul lui Alfred Nobel. Denis Mukwege şi Nadia Murad şi-au pus propria viaţă în pericol pentru combaterea crimelor de război şi dreptatea pentru victime.

În 2017, Premiul Nobel pentru Pace a fost câştigat de Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN). Campania a primit premiul „pentru munca sa de atragere a atenţiei privind consecinţele catastrofale produse asupra umanităţii în urma utilizării oricărui tip de arme nucleare, cât şi pentru eforturile membrilor privind obţinerea unui tratat care interzice utilizarea armelor de acest tip”.

În 2016, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat preşedintelui Columbiei, Juan Manuel Santos, pentru eforturile sale de a pune capăt războiului civil de 50 de ani.

În urma războiului civil din Columbia care a durat 50 de ani, peste 220.000 de vieţi omeneşti au pierit, iar aproximativ şase milioane de oameni au fost relocaţi. Premiul Nobel pentru Pace 2016 a fost acordat preşedintelui Columbiei, Juan Manuel Santos, precum şi tuturor locuitorii ţării ce nu şi-au pierdut speranţa pentru obţinerea păcii. De asemenea, premiul reprezinta un tribut pentru toate victimele războiului civil.

Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2015 a fost atribuit Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, „pentru contribuţia sa decisivă la construirea unei democraţii pluraliste” în această ţară, după revoluţia din 2011. Cvartetul a fost format în vara lui 2013, când procesul de democratizare din Tunisia era în pericol să se prăbuşească din cauza asasinatelor politice şi a tulburărilor sociale. Acesta a stabilit un proces politic alternativ paşnic, într-un moment în care ţara era în pragul războiului civil.

În testamentul său, industriaşul şi filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru Pace ar trebui să revină „aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.

De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizanii unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Până în 2017, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat de 98 de ori la 131 de laureaţi, dintre care 16 femei. Cel mai tânăr laureat a avut 17 ani, anume Malala Yousafzai în 2014, activistă pentru drepturile la educaţie pentru femei (detalii despre povestea acesteia aici).

Luni (1 octombrie), în cadrul decernării Premiului Nobel pentru Medicină, care fost primul din sezonul 2018, laureaţii au fost cercetătorii James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar (detalii aici).

Marţi (2 octombrie), Premiul Nobel pentru Fizică a fost câştigat de savanţii Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii optice” (detalii aici).

Miercuri (3 octombrie), Academia Regală Suedeză a decis să acorde Premiul Nobel în Chimie 2018 pentru două descoperiri. Jumătate cercetătoarei Frances H. Arnold pentru „evoluţia dirijată a enzimelor” şi cealaltă jumătate cercetătorilor George P. Smith şi Sir Gregory P. Winter pentru „natura bacteriofagă a peptidelor şi anticorpilor” (detalii aici).

Ultimul premiu din sezonul 2018 va fi Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 8 octombrie.