Tipurile de depresie şi modul în care pot fi tratate
Tulburare depresivă majoră
În conformitate cu criteriile de diagnostic publicate de American Psychiatric Association, oamenii trebuie să aibă cel puţin cinci simptome persistente timp de două săptămâni sau mai mult pentru a fi diagnosticaţi cu tulburare depresivă majoră. Aceste simptome pot include sentimente de tristeţe, goliciune, lipsă de valoare, lipsă de speranţă şi vină; pierderea energiei, apetitului sau interesului pentru activităţi plăcute; modificări ale obiceiurilor de somn şi gânduri de moarte sau suicid. Cele mai multe cazuri sunt tratabile.
Depresia rezistentă la tratament
Uneori persoanele cu tulburare depresivă majoră nu răspund uşor tratamentului. Chiar şi după ce au încercat un antidepresiv şi apoi un altul – şi poate un al treilea sau al patrulea – depresia lor stagnează. Sprijinirea oamenilor în depăşirea depresiei rezistentă la tratament începe cu o pregătire amănunţită pentru a asigura un diagnostic adecvat şi pentru a identifica alte posibile cauze psihiatrice şi medicale ale simptomelor lor. Pacienţii sunt sfătuiţi cu privire la doza şi durata corespunzătoare a tratamentului. Dacă un medicament nu funcţionează, medicii vor încerca trecerea la un medicament similar sau unul dintr-o clasă diferită. Pacienţii pot beneficia de adăugarea unui al doilea antidepresiv dintr-o clasă diferită şi probabil de un alt tip de medicament, cum ar fi un antipsihotic.
Subsindromul depresiv
O persoană care are simptome depresive, dar nu se încadrează în toate criteriile pentru diagnosticul depresiei majore poate fi diagnosticată cu un subsindrom depresiv. Poate că manifestă trei sau patru simptome, nu cinci, sau poate a fost deprimată timp de o săptămână, nu două.
Continuarea pe CSID: