Elon Musk demisionează de la Tesla. Povestea miliardarului vizionar ce a revoluţionat tehnologia: maniile, gândirea şi modul de acţiune

Musk, antreprenor şi om de afaceri, a părut la un moment dat că i-a luat locul legendarului Steve Jobs în mitologia populară a afacerilor americane, iar căderea de acum nu face decât să-l apropie şi mai mult de fondatorul Apple, care a avut şi el propriul moment de cădere, moment care nu l-a împiedicat să dezvolte noi afaceri de succes şi, mai târziu, să lanseze o gamă uluitoare de produse care au dus la renaşterea companiei, scrie Mediafax.

Elon Musk a acceptat să demisioneze din funcţia de preşedinte al companiei Tesla şi să plătească o amendă de 20 de milioane de dolari în cadrul unui acord cu autorităţile de reglementare din Statele Unite. Musk va putea rămâne director general al companiei Tesla, dar trebuie să demisioneze în cel mult 45 de zile de la conducerea consiliului de administraţie. Nu va avea dreptul să fie reales în această funcţie timp de trei ani. Comisia pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare (SEC) l-a acţionat în judecată pe Musk în urmă cu două zile sub acuzaţia că a indus în eroare investitorii. Procesul a fost intentat după ce Elon Musk a transmis prin Twitter pe 7 august că a obţinut fondurile necesare pentru delistarea de la bursă a companiei Tesla şi trecerea acesteia sub control privat prin cumpărarea în cadrul unei tranzacţii de 420 de dolari pe acţiune, un anunţ care a generat confuzie şi a condus la creşterea valorii firmei pe piaţa bursieră.

Cine este Elon Musk?

Musk este părintele maşinii electrice Tesla şi numele din spatele companiei SpaceX, jucător important în ceea ce se numeşte transport spaţial privat. S-a născut în Pretoria, Africa de Sud, în 1971. A învăţat singur limbaje de programare şi la 12 ani a vândut, pentru 500 de dolari, codul pentru un joc video numit „Blastar”.

Musk a absolvit un liceu din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, s-a transferat la Universitatea din Pensylvania, unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, Musk a obţinut cetăţenia americană.

Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Compania a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune şi a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru 341 milioane de dolari.

În martie 1999, omul de afaceri a co-fondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin email. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. PayPal a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1,5 miliarde de dolari, din care Musk a primit 165 de milioane de dolari.

Apoi Musk a fondat SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale şi Tesla Motors. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi.

În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. A servit ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes „Iron Man”. În aprilie 2017 Tesla devenea cel mai valoros producător de maşini din Statele Unite, cu o capitalizare de piaţă de peste 50 de miliarde de dolari, iar averea lui Musk urca spre 15 miliarde de dolari.

Elon Musk şi obsesiile

Într-o carte scrisă de un jurnalist american descoperim un Musk dur cu sine, pentru că lucra în mod curent 100 de ore pe săptămână, dar la fel de dur şi cu colaboratorii săi, iar povestea concedierii asistentei sale Mary Beth Brown, în 2014, este relevantă în acest sens.

Mai puteam afla despre un Musk obsedat de-a binelea de greşelile de scriere din e-mailuri şi care ignoră, pur şi simplu, astfel de mesaje, dar şi de un Musk care se ridică de la masă şi iese fără un cuvânt, pentru a privi cerul, pentru că nu mai suportă discuţiile anapoda sau proştii.

Fiecare medalia are şi un revers, şi povestea lui Musk este la fel: în 2016 presa descoperea că Tesla pierde 4.000 de dolari la fiecare maşină vândută şi maşina este puternic subvenţionată de stat. Chiar dacă pierderile portdrapelului lui Elon Musk scăzuseră de la 14.700 de dolari la 3.794 de dolari, valoarea finală era uimitoare: Tesla Motors, SolarCity şi SpaceX primiseră în total, în câţiva ani, 4,9 miliarde de dolari subvenţii din partea statului. Toate acestea pentru ca o elită – pentru că insul care conducea o Tesla în aacel moment avea un venit mediu anual de 320.000 de dolari – să pozeze în ecologistă.

O poziţie aparte a avut Musk în relaţia cu inteligenţa artificială, despre care crede că ar putea deveni un dictator nemuritor de care nu vom putea scăpa niciodată. „Cel mai puţin înfricoşător scenariu de viitor pe care mi-l poi închipui e acela în care avem inteligenţă artificială democratizată, deoarece dacă o companie sau un mic grup reuşeşte să dezvolte o superinteligenţă artificială superioară omului, aceasta ar putea prelua controlul lumii”, a spus el.

Elon Musk era destinat să devină cel mai bogat om din lume, după ce acţionarii Tesla i-au oferit un pachet de acţiuni în valoare de 2,5 miliarde de dolari în cazul în care valoarea companiei creşte de 12 ori în zece ani. Musk deţine în prezent acţiuni Tesla în valoare de 12 miliarde de dolari. Conform planului de compensaţii, valoarea ar fi trebuit să crească la 650 de miliarde de dolari, de la circa 50 de miliarde de dolari în prezent.

Demisia lui Musk poate schimba acest scenariu, iar povestea miliardarului excentric şi a companiilor sale vizionare este abia la mijloc.