Cum va fi vremea în România în următorii ani. Climatolog: Structura anotimpurilor se va schimba

„M-am uitat pe unele experimente numerice şi unul dintre acestea, în condiţiile unui scenariu pesimist pentru perioada 2021 – 2050, deci nu foarte departe, a simulat temperaturi care au ajuns, e adevărat, de puţine ori, chiar la 50 de grade Celsius în sudul ţării. Atenţie, este vorba de o probabilitate mai mică de producere. O maximă zilnică care se regăseşte în datele simulate o dată sau de două ori, dar, totuşi, faptul că modelul ne arată o astfel de temperatură trebuie să ne pună pe gânduri…Trebuie să privim aspectul acesta: cum putem în condiţiile respective să trăim totuşi bine şi să ne dezvoltăm? Se poate, cu ştiinţă”, a afirmat Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul ANM, prezentă la conferinţa de presă a Bucharest Science Festival, care începe miercuri.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Referitor la schimbarea vremii care s-a produs la începutul săptămânii în ţara noastră, Roxana Bojariu a precizat că, luni, în România au fost mai multe anotimpuri într-o singură zi. „Am avut o zi extraordinară, am avut temperaturi de 33,4 grade C în zona sud estică şi am avut apoi, peste câteva ore, la Arad, în vest, temperaturi de 1-2 grade. Am avut practic o împărţire a ţării în mai multe anotimpuri într-o singură zi. Asta arată şi complexitatea climei României… Noi nu suntem ca Olanda, o zonă joasă, lângă ocean, unde lucrurile pot fi uşor moderate. Avem lanţul carpatic care este o barieră în aceste circulaţii atmosferice, avem vecinătatea mării, avem un sistem foarte divers de soluri, ori avem nevoie de mult mai multe experimente numerice şi de cercetare mult mai susţinută”, a atras aceasta atenţia, adăugând că sunt necesare mai multe fonduri pentru susţinerea cercetării în România,  pe toate palierele.

Anotimpurile nu mai sunt precum cele de acum câteva decenii

Întrebată de posibila modificare a anotimpurilor, climatologul a spus că în România anotimpurile vor rămâne aceleaşi, precizând că mersul lor este determinat de poziţia României pe glob, pe de-o parte, şi pe de altă parte de înclinarea axei Pământului pe planul orbitei în jurul Soarelui care se modifică la câteva zeci de mii de ani. Structura şi caracteristicile anotimpurilor sunt, însă, într-o modificare faţă de ceea ce erau verile, primăverile, toamnele şi iernile de acum câteva decenii. „Există o tendinţă care se vede deja în statisticile noastre de declanşare mai timpurie a primăverii… Nu în fiecare an se întâmplă aşa, dar din ce în ce mai frecvent primăvara devine mai timpurie, vara se lungeşte în septembrie şi avem o tendinţă de creştere a temperaturii în toate anotimpurile, mai puţin toamna, unde încă zgomotul este mare şi semnalul încă nu trece zgomotul natural, dar experimentele numerice arată că, în următorii ani şi decenii, şi toamna vom avea la nivelul României tendinţe de creştere a temperaturii”, a adăugat directorul Departamentului de Climatologie din cadrul ANM.

Roxana Bojariu a atras atenţia şi asupra problemei pe care o vor reprezenta inundaţiile rapide. „La munte, intensitatea precipitaţiilor va creşte mai mult în deceniile care vin, ori noi acolo tăiem pădurile, exact invers de cum ar trebui să facem. Pentru că pădurile ţin o parte din această curgere de suprafaţă, ţin solul în prag de eroziune şi, evident, au şi un rol microclimatic local prin îmblânzirea condiţiilor extreme de temperatură. Totodată, resursele de zăpadă vor descreşte”, a mai prognozat aceasta, dând asigurări, totodată, că România nu se află în viitor în calea uraganelor a căror intensitate este în creştere.

Creşterea temperaturilor şi modificarea structurii anotimpurilor au loc pe fondul încălzirii globale, însă directorul Departamentului de Climatologie din cadrul ANM afirmă că acestea vor duce la creşterea sezonului pe litoral, lucru de pe urma căruia România ar trebui să profite. „S-a gândit cineva în perspectivă cum să facă să atragă turiştii de la Mediterana, unde condiţiile vara vor deveni insuportabile pentru  turism? În schimb, la latitudinea noastră, chiar dacă creşte temperatura, vom avea noi oportunităţi”, a mai spus aceasta, menţionând că există soluţii care ar putea minimiza efectele acestor schimbări climatice, însă aceste soluţii ţin de factorii decidenţi din România.

Datele statistice, înregistrate de staţiile ANM încă din 1961, arată că numărul de zile cu valuri de căldură a crescut, mai ales în zona sudică, sud-estică şi în vestul extrem. Această modificare se va amplifica, din păcate, pe termen mediu şi lung, cu cât semnalul încălzirii globale va fi mai puternic, a spus climatologul. Anterior, aceasta a anunţat că: „luna Iunie 2018 a fost, la nivelul României cu 1,7 C mai caldă decât media lunilor Iunie din intervalul de referinţă 1961-1990. La precipitaţii, la nivelul României, a fost depăşită media valorilor lunare de precipitaţii pentru lunile Iunie din intervalul 1981-2010 cu peste 74%”.