Home » D:News » Traducerea automată, revoluţia inteligenţei artificiale?

Traducerea automată, revoluţia inteligenţei artificiale?

Traducerea automată, revoluţia inteligenţei artificiale?
Publicat: 21.09.2018
Expoziţia "Traducerea automată: revoluţia inteligenţei artificiale" va fi deschisă luni, la ora 18.30, la Institutul Francez din Bucureşti şi prefaţează Bucharest Science Festival 2018

Expoziţia din atrium-ul Institutului urmăreşte inteligenţa artificială şi impactul ei social. „Noi înşine, la nivel individual, şi societăţile noastre, la scară largă, nu ne mai putem lipsi de ea. Institutul Francez din Bucureşti şi Bucharest Science Festival explorează bucuriile, avantajele, dar şi fricile pe care le presupune coexistenţa noastră cu inteligenţa artificială, cu ocazia unei serii de evenimente de popularizare a ştiinţei, evenimente care beneficiază de participarea unor cercetători reputaţi”, se arată într-un  comunicat de presă.

„Mulţumită progreselor inteligenţei artificiale, traducerea automată cunoaşte o dezvoltare fără precedent. Cât de performant este, de fapt, acest tip de traducere? Ce întrebuinţări ar putea avea?”, sunt întrebările la care se străduieşte să răspundă evenimentul.

Expoziţia este concepută de Cité des Sciences et de l’Industrie, Universcience (Paris) şi prezentată în colaborare cu Săptămâna Europeană a Limbilor.

Bucharest Science Festival este organizat de Asociaţia Secular-Umanistă din România, având printre obiective atât explicarea fenomenului ştiinţific, o activitate pe care organizatorii o anunţă ca „importantă şi necesară în contextul actual”, ca şi informarea publicului larg despre ultimele descoperiri şi progrese tehnologice, pe de altă parte. Partener al manifestării, Institutul Francez din România susţine acest demers remarcabil şi în acest an, invitând două figuri importante ale cercetării franceze, profesorii Michèle Kail şi Yves Demazeau.

Miercuri, de la 18.30, spaţiul expoziţiei găzduieşte Conferinţa „Cum să trăim în armonie cu inteligenţa artificială/ Conférence Bien vivre avec l’intelligence artificielle”, susţinută de profesorul Yves Demazeau, director de cercetare la CNRS (Centrul Naţional francez de Cercetare Ştiinţifică) la Laboratorul de informatică de la Grenoble şi preşedinte al Asociaţiei Franceze pentru Inteligenţă Artificială. Evenimentul are loc în limba franceză, cu traducere simultană în limba română. Yves Demazeau are o experienţă de mai mult de 35 de ani în domeniu, fiind unul dintre fondatorii studiilor privind „Sistemele Multi-Agent”, una dintre cele zece specialităţi ale inteligenţei artificiale. Printre aplicaţiile practice ale formulărilor sale se numără ameliorarea traiului persoanelor cu handicap, date geografice, robotică, jocuri etc. Cercetările sale se concentrează îndeosebi pe sistemele de gestionare a energiei, modelarea financiară, robotica inspirată din natură şi sociologia imigranţilor. Yves Demazeau va susţine, de asemenea, conferinţa „Practical User-Centered Multi-Agent Systems”, pe 27 septembre, de la ora 14.00, la Universitatea Politehnică din Bucureşti.

Pe 28 septembrie, de la ora 18.00, Michèle Kail i se alătură lui Yves Demazeau în atrium-ul Institutului Francez Bucureşti, pentru o masă rotundă intitulată „Învăţarea limbilor străine şi inteligenţa artificială”, incluzând o dezbatere moderată de Corina Negrea, jurnalist ştiinţific. Evenimentul are loc în limbile franceză şi română, cu traducere simultană în ambele limbi. Evenimentul este prezentat în colaborare cu Săptămâna Europeană a Limbilor. Michèle Kail este director de cercetare la CNRS (Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică) şi membră al Laboratorului Structuri formale ale limbajului (CNRS & Paris 8). Autoare a numeroase lucrări, având o activitate de pionierat în domeniul studiilor interculturale ale învăţării limbilor străine în Franţa, Michèle Kail a schimbat abordarea cercetărilor în acest sector ştiinţific, privilegiind mai degrabă procesul de dobândire a cunoştinţelor decât competenţele finale. Cercetătoarea a contribuit la elaborarea unui model interconectat şi multicultural al înţelegerii şi utilizării unei limbi.

Cea de-a şasea ediţie a Bucharest Science Festival (BSF) programează sute de evenimente în diferite spaţii din Capitală, în perioada 26 – 30 septembrie, pregătind şi o serie de manifestări care vizează alte trei localităţi din ţară, Râşnov, Adjud şi Timişoara, arată organizatorii pe site-ul oficial. Fondat în 2013, festivalul se desfăşoară anual, la sfârşit de septembrie şi include zeci de evenimente (expoziţii temporare, ateliere interactive, conferinţe, dezbateri, proiecţii de documentare etc.). Manifestarea programează o serie de conferinţe, ateliere, expoziţii, programe pentru şcoli, programul complet fiind disponibil pe site-ul bucharestsciencefestival.ro.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii