Alăptarea în ţările în curs de dezvoltare: mituri, probleme şi progres

Dr. Yvonne Vaucher, profesor de pediatrie la UC San Diego, a discutat despre aceste probleme, menţionând în primul rând că alăptatul sub nivelul optim este o cauză importantă de mortalitate la nou-născuţi şi copii. „Alăptatul sub nivelul optim este responsabil pentru 1,45 de milioane de decese în fiecare an, adică 4.000 de decese pe zi, 165 de decese pe oră sau 3 decese pe minut”, a precizat aceasta.

Profesoara a mai menţionat, citând un studiu din 2006, că alăptarea optimă până la vârsta de doi ani în ţările în curs de dezvoltare ar preveni 13% sau 800.000 dintre toate decesele la copiii sub cinci ani în fiecare an. Din păcate, „sunt prea mulţi factori care rezultă în alăptare sub nivelul adecvat”, susţine D. Vaucher.

• Iată cum roboții de la Boston Dynamics „urează” un Crăciun fericit!
• OpenAI anunță noi modele de Inteligență Artificială

Aceşti factori includ: întârzierea iniţierii alăptării, suplimentarea cu apă, ceaiuri, lapte de origine animală, laptele praf, informarea eronată de la sistemul de sănătate, promovarea comercială a laptelui praf, cezariana, bolile şi/sau decesul mamei şi bolile fătului, potrivit breastfeeding.org.

Dr. Vaucher crede că alăptarea exclusivă sau timpurie este o chestiune culturală. „Unele culturi apreciază alte lichide, precum ceaiurile şi laptele de origine animală”, susţine aceasta. „Altele acceptă apa fiind compatibilă cu alăptarea timpurie. Unele culturi prescriu hrana solidă de la 4-5 luni sau cred că un copil gras este un copil sănătos”.

Laptele praf şi suplimentele  contribuie şi ele la barierele pentru alăptatul exclusiv. În multe ţări în curs de dezvoltare, oamenii cred că laptele praf este „ştiinţific” şi „modern”, simbolizând succesul social şi economic.

„Riscul transmiterii bolii de la mamă la copil este foarte mare”

Un risc al alăptării în aceste ţări este transmiterea de boli infecţioase, precum SIDA sau Ebola. În 2008, până la 48% dintre cazurile de infectare a nou-născuţilor cu HIV erau cauzate de alăptare. Totuşi, Dr. Vaucher susţine că „factori protectori inclusiv anticorpi şi lipide antivirale se găsesc în laptele de mamă”.

Există multe discuţii şi în ceea ce priveşte Ebola. „Riscul transmiterii bolii de la mamă la copil este foarte mare chiar şi în cazului contactului apropiat, nu numai a alăptării. Dacă este posibil, experţii recomandă o femeie neinfectată care să alăpteze şi o sursă alternativă”.

Se crede deseori că alăptarea este adecvată în ţările sărace, unde aceasta este norma. Acesta este un mit. Sunt de fapt multe piedici pentru alăptarea exclusivă în aceste ţări, menţionate mai sus. „Vestea bună este că rata de alăptare în ţările în curs de dezvoltare nu se mai află în scădere”, a mai spus dr. Vaucher .

Aceasta a mai precizat şi că rata de alăptare se îmbunătăţeşte în multe ţări în curs de dezvoltare, mulţumită acţiunilor de a proteja şi susţine alăptarea. Componente cheie şi intervenţii includ controlarea comercializării alternativelor la laptele de mamă, care, conform unui studiu recent citat de New York Times, poate face mai mult rău decât bine, laptele praf comercializat ducând, în deceniile trecute, la nenumărate decese infantile. În 1981 s-a estimat că disponibilitatea laptelui praf comercializat de Nestle a dus la circa 66.000 de decese, acesta fiind anul în care controversa a atins apogeul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Alăptarea duce la creşterea inteligenţei copilului? Depinde de alimentaţia mamei

Ce trebuie să facă o mamă pentru a stimula inteligenţa copilului?

Nevoia de libertate a copilului. Ce trebuie să ştie o mamă

Copilul ”extraterestru”, care a provocat panică în India, a murit la două zile de la naştere