Muzeul Ţăranului Român refuză proiecţia unui „film cu lesbiene”. Motivul enunţat de oficialii muzeului

Potrivit Mediafax, într-o scrisoare deschisă, Tudor Giurgiu, administrator al societăţii de distribuţie Transilvania Film, spune că pelicula regizorului Bogdan Theodor Olteanu „Câteva conversaţii despre o fată foarte înaltă” nu va fi proiectată la cinematograful Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, „deşi este un cinema care primeşte subvenţii atât de la CNC, cât şi din programul Europa Cinemas tocmai pentru a programa filme româneşti şi europene de calitate”.

Regizorul Tudor Giurgiu este de părere că refuzul proiecţiei nu este „eventuala temere că filmul ar fi un rebut, ci că e un «film cu lesbiene», iar asta ar putea regenera scandalul din luna februarie”.

• Cât a plătit un miliardar pentru banana lipită cu bandă adezivă de perete?
• Orașul din România în care va fi construită o fabrică de baterii de 50 de milioane…

„A transforma cinematograful într-un loc unde filmele de un anumit gen nu sunt binevenite, în pofida valorii lor, doar pentru că se consideră a fi străine de discursul şi mesajul MŢR, e o interpretare forţată şi nepotrivită valorilor europene ale lumii în care trăim”, mai spune regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu.

Potrivit lui Giurgiu, decizia conducerii Muzeului Ţăranului este determinată de presiunea la care este supusă instituţia din partea publicului care disociază obiectul activităţii MŢR de tematica LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali): „Aşa cum i-am transmis şi personal doamnei director al muzeului, Liliana Passima, încerc să îi înţeleg decizia şi, da, poate că are dreptate. Conduce un muzeu extraordinar, care a trecut prin vremuri complicate şi are de dus multe bătălii în intern, nu doreşte să-şi alieneze o parte a publicului, care consideră că programarea unor filme cu tematică LGBT este străină de substanţa instituţiei. Rămân, totuşi, cu îndoiala sinceră că protestatarii din februarie au vizitat muzeul cu adevărat în ultimii 5 ani sau au măcar habar despre programele sale curente”.

De cealaltă parte, într-un răspuns transmis miercuri la solicitarea MEDIAFAX, Liliana Passima spune că s-a refuzat proiecţia acestui film pentru că muzeul trece printr-o perioadă complicată, ce presupune un efort administrativ mare privind activitatea principală a instituţiei, cea muzeală, care are statut de prioritate şi nu poate fi surclasată „de obiectivele secundare, cum este şi proiecţia de spectacole cinematografice, căreia i-am dat o importanţă tot mai mare în ultimii ani”.

„Întâmplarea care a provocat scrisoarea deschisă a domnului Tudor Giurgiu este relativ simplă: a fost refuzată motivat proiecţia unui film, dar nu este totuşi una oarecare, pentru faptul că invocă dreptul la liberă exprimare. Contextul este perioada destul de complicată pe care muzeul o traversează, aceasta presupunând un considerabil efort administrativ post-şantier (obţinerea unor avize de funcţionare, relocările personalului, repunerea expunerii permanente, o multitudine de probleme tehnice), derularea unui proiect cu finanţare din fonduri europene, o serie de intervenţii ce ţin de conservarea colecţiilor. Toate acestea presupun aprobări, finanţări, termene pe care nu ne permitem să le ratăm prin angajarea într-o colaborare punctuală (programarea unui film precum cel în cauză) care ne-ar putea deturna spre noi tensiuni”, transmite Passima.

„Aceasta este o listă scurtă cu probleme deloc liniştitoare, pe care orice persoană de bună credinţă le va regăsi printre obiectivele principale ale muzeului nostru şi de care poate că nu foarte mulţi dintre cei ce ne vizitează cinematograful sunt conştienţi. În acest context mai puţin vizibil publicului larg am considerat că nu este potrivită proiecţia unui film, care avea toate datele de a genera tensiuni similare celor din luna februarie. Într-adevăr, în următoarea perioadă MŢR are nevoie de linişte, care însă nu coincide cu cea de care amintea domnul Tudor Giurgiu în corespondenţa purtată pe tema proiecţiei acestui film”, potrivit directorului Muzeului Ţăranului.

„Situaţia face ca, în această perioadă, interesul imediat al casei de producţie pe care domnia sa o manageriază, şi pe care de altfel pot să-l înţeleg, să nu se suprapună cu interesul imediat al MŢR. Am sperat că unul din partenerii din segmentul strict al difuzării filmelor la CMŢ va putea înţelege că obiectivele de prim ordin ale MŢR, cele ce ţin de activitatea sa muzeală, au statut de priorităţi şi că nu pot fi surclasate de obiectivele secundare, cum este şi proiecţia de spectacole cinematografice, căreia i-am dat o importanţă tot mai mare în ultimii ani”, mai spune Passima, care adaugă faptul că „MŢR nu poate fi tribuna sau spaţiul tampon al niciuneia din părţile care uneori transformă muzeul nostru, voit sau nu, într-un câmp de luptă, un decor, când mai natural, când mai butaforic”.

Pe 4 februarie, o proiecţie a filmului „120 BPM/ bătăi pe minut”, de Robin Campillo, cu tematică gay, programată la cinematograful Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, a fost întreruptă de proteste, în timpul cărora mai multe persoane, afişând icoane, steaguri şi pancarte anti-LGBT, au intonat cântece bisericeşti.

Câteva zile mai târziu, şi proiecţia filmului cu tematică gay „Soldaţii. Poveste din Ferentari”, de Ivana Mladenovic, a fost întâmpinată cu proteste.

La momentul respectiv, Muzeul Ţăranului a transmis într-un comunicat remis MEDIAFAX că „nu are calitatea de a cenzura conţinutul unei proiecţii cinematografice care în prealabil a obţinut de la autorităţile competente toate avizele şi certificatele de rating impuse de lege. Cinema Muzeul Ţăranului face parte din reţeaua cinematografică Europa Cinemas, respectând întru totul standardele de calitate în domeniu, difuzând filme europene non-naţionale şi naţionale”.