De Sânziene, la Muzeul Ţăranului din Bucureşti, va avea loc un târg de antichităţi

Între 22 şi 24 iunie, de la orele 10.00 şi până la 18.00, vizitatorii pot admira şi târgui fel de fel de obiecte vechi: piese de costum ţărănesc, ţesături de interior (covoare, ştergare, feţe de pernă şi feţe de masă), icoane pe lemn şi pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe, mobilier crestat, pictat – lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri, ceramică, doniţe, vase din lemn, putinei, căuce, furci şi roţi de tors, fuse, vârtelniţe, felinare, ceasuri, candelabre, piuliţe şi râşniţe de alamă, dar şi publicaţii socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice, scrie Mediafax.

De asemenea, organizatorii îmbie publicul cu prăjituri, cozonaci şi miere, precum şi plante de leac.

• Niveluri ridicate de pesticide, găsite în blana animalelor din cuiburile de păsări
• Adevăratul efect pe care alcoolul îl are asupra somnului

De Sânziene, pe 24 iunie, vizitatorii sunt aşteptaţi să împletească levănţică şi flori de câmp coroniţe.

Biletele costă 4 lei şi 2 lei (elevi, studenţi, pensionari).

Sânzienele sunt nişte zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii. De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene şi îşi împletesc din ele cununi şi cingători. Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri şi cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.

De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găseşti mai uşor iarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este aşa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară şi îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcut, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor.

De Sânziene este interzis să te scalzi.

În alte locuri din ţară, sărbătoarea se numeşte Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor… După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se cureţe de forţele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi, scrie Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor româneşti” (Humanitas, 1998), potrivit comunicatului.