În următorii trei ani, România riscă să rămână fără medicamente din producţie internă

„Declin fără precedent în producţia de medicamente din Romania. În condiţiile în care piaţa farmaceutică creşte în T1 din 2018 cu 17%, avansul pentru medicamentele fabricate în ţară este de doar 2%. Solicităm din nou coaliţiei de guvernare PSD-ALDE să intervină în reglementarea acestui domeniu pentru că altfel, în 3 ani, România rămâne fără medicamente din producţie internă”, arată comunicatul citat de Mediafax.

• Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
• Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reuneşte 16 situri de fabricaţie din ţară – atrage atenţia că datele apărute cu privire la piaţa farmaceutică din trimestrul I al acestui an, sunt date brute, „scoase din context şi trebuie privite cu rezervă, în condiţiile în care creşterea medicamentelor care costa sub 25 lei este de doar 5%, iar avansul medicamentelor fabricate în tara este de sub 2%”.

„Stagnarea evoluţiei producătorilor de medicamente din România este efectul fiscalităţii paradoxale generate de taxa clawback, care s-a dublat în ultimii 2 ani obligând site-urile de fabricaţie din ţară să plătească bani pentru venituri realizate de alţi jucători din piaţa farmaceutică” a declarat dr. Dragoş Damian,director executiv PRIMER.

Producătorii de medicamente din România spun că „în condiţiile în care acest segment economic face obiectul unor reglementări absurde, care denaturează competiţia liberă, producatorii de medicamente nu pot sa se dezvolte”.

„Metodologia de calcul a preţului la medicamente, discriminatorie pentru cele ieftine, taxa de raft de peste 20% care trebuie platită pentru accesul pe canalele comerciale şi „taxa claw-back”, care se aşteaptă să ajungă la 30% până la sfârşitul anului acţionează ca o menghină asupra fabricanţilor de medicamente din ţară, care s-au oprit din numeroase proiecte de dezvoltare de medicamente, modernizare şi re-tehnologizare”, a adăugat Dragoş Damian.

Rprezentanţii sectorului spun că această creştere de 17% a pietei farmaceutice nu este resimţită de fabricanţii din ţară, care sunt obligaţi să plătescă sume exorbitante în loc să investească pentru a asigura nevoile de medicamente uzuale pentru pacienţii români.

„Fabricile din România supravieţuiesc doar pentru că s-au orientat pe producţia în lohn, pe suplimente alimentare sau pe exporturi, pentru că medicamentele care fac obiectul taxei claw-back, folosite de peste opt milioane de pacienţi, sunt nerentabile şi ar trebui scoase din portofoliu”, arată documentul transmis de producătorii de medicamente.

„Tocmai de aceea solicităm din nou coaliţiei de guvernare PSD-ALDE să dialogheze cu fabricanţii din ţară şi să se implice serios, la nivel de experţi economici, în înţelegerea şi soluţionarea problemelor aprovizionării cu medicamente din producţia internă. Fără excluderea de la plata taxei claw-back a medicamentelor sub 25 lei, acestea vor trebui scoase din portofoliu, adâncind problemele create prin dispariţia în ultimii ani a peste 2.000 de medicamente ieftine. Altfel, peste 3 ani, vom continua să ne întrebăm de ce nu au pacienţii medicamente, de ce trebuie să aducem din import medicamente uzuale pe nevoi speciale şi de ce se închid fabricile din ţară”, a declarat şeful asociaţiei.

„PRIMER reaminteşte că semnalează de peste un an problemele care au apărut prin creşterea taxei clawback şi că singura măsură care poate frâna dispariţia din spitale şi farmacii a medicamentelor ieftine este scutirea de taxa clawback a medicamentelor care costă mai puţin de 25 lei.