Peste jumătate dintre tinerii din România se simt fericiţi în oraşul în care locuiesc – sondaj

Conform sondajului, realizat de Grupul PONT, ca parte din Programul „Capitala Tineretului din România”, pe o scală de la 1 la 10, respondenţii se simt fericiţi atunci când locuiesc într-un oraş deschis (56%) şi tânăr (51%). În plus, aproape jumătate dintre ei se declară deschişi către diversitate şi au o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte incluziunea socială. Conceptul de Smart City este îmbrăţişat de aproape jumătate dintre tineri, 48% considerând că oraşul în care locuiesc îndeplineşte acest criteriu şi foloseşte tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa locuitorilor. Un procent mare dintre respondenţi, 46%, sunt de părere că oraşul lor are un potenţial mare de inovaţie.  

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Pe de altă parte, sondajul arată că sănătatea şi siguranţa oraşelor au fost identificate de tineri drept puncte sensibile ale oraşelor în care locuiesc. Principalul minus se referă la sănătatea oraşului, doar 32% considerând că oraşul lor este unul sănătos, în timp ce 19% îl percep ca fiind nesănătos. Acest criteriu poate include accesibilitatea la mijloacele de transport public, aerul curat, spaţiile verzi, încurajarea evenimentelor sociale. În ceea ce priveşte siguranţa oraşelor, 40% dintre tineri au declarat că oraşul lor este unul sigur, în timp ce 15% nu se simt în siguranţă.    

Sondajul „Ce spun tinerii din oraşele româneşti?” a fost derulat în mediul online în perioada 18 aprilie – 25 mai 2018 şi s-a adresat tinerilor din toata ţara, cu vârste cuprinse între 14 şi 30 de ani, iar numărul total de respondenţi a fost de 3.787 de persoane. Acesta a fost realizat în cadrul programului Com’ ON România, susţinut de UE prin programul Erasmus+.

„Oraşele sunt diferite. La fel şi soluţiile. Uneori, chiar şi cele mai inovatoare abordări pot avea rezultate sub aşteptări atunci când sunt aplicate la nivel universal. De aceea, ne bucurăm că prin programul «Capitala Tineretului din România» oferim oraşelor perspective valoroase de dezvoltare şi prilejul de a identifica soluţii personalizate pentru obţinerea unui nivel de satisfacţie şi a unui standard de viaţă cât mai ridicate ale cetăţenilor. În acelaşi timp, au posibilitatea să investească într-una dintre cele mai importante resurse ale lor atunci când ne raportăm la dezvoltarea pe termen lung: tinerii. Atunci când la nivel local nu există suficiente resurse de finanţare, un astfel de program ce are la bază un parteneriat public-privat poate fi sursa unor soluţii creative şi poate genera proiecte inovatoare, pentru un oraş al viitorului”, spune András Farkas – Grupul PONT, secretar general al Guvernanţei pentru Capitala Tineretului din România.
 
Capitala Tineretului din România

Programul naţional „Capitala Tineretului din România” îşi propune să elaboreze strategii de dezvoltare locale pentru tineri şi să-i implice activ în procesele decizionale din oraşele lor pe teme ce ţin de educaţie, cultură, politică demografică şi alte domenii de interes pentru ei. De asemenea, îşi propune să stimuleze autorităţile publice locale şi companiile private să susţină şi să se implice în implementarea proiectelor propuse în cadrul programului.  

Anual, un oraş din România primeşte, în urma unui concurs de  concepte, titlul de „Capitala Tineretului” şi este sprijinit financiar, respectiv prin formare şi consultanţă, în pregătirea şi implementarea iniţiativelor din dosarul de candidatură. „Capitala Tineretului din România” a fost lansat în anul 2016, iar primul oraş din România care a purtat acest titlu a fost Timişoara, urmat de Bacău şi Baia Mare, care deţine acest titlu începând cu 1 mai 2018.   

Sesiunea de depunere a candidaturilor pentru ediţia 2019-2020 runda I este deschisă până pe 30 iunie 2018, urmând ca după evaluare oraşul câştigător să fie anunţat pe 3 noiembrie 2018. Detalii despre procesul de înscriere sunt disponibile aici: http://capitalatineretului.ro/apel/.