Ce sunt grăsimile trans?
Pe de altă parte, consumul de grăsimi artificiale trans (întâlnite în alimentele prelucrate) poate creşte riscul de boli grave, care îţi pot pune viaţa în pericol. De aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) intenţionează să elimine grăsimile trans din toate alimentele, la nivel mondial, până în 2023.
Citeşte şi
Citeşte şi
Danemarca a devenit prima ţară care a interzis grăsimile trans, în 2003, iar Statele Unite au urmat exemplul la scurt timp după aceea. În 2015, Administraţia pentru Alimentaţie şi Medicamente (FDA) a analizat dovezile ştiinţifice şi a stabilit că uleiurile parţial hidrogenate (PHO) – cea mai comună formă de grăsimi trans artificiale – nu mai erau „recunoscute în general ca fiind sigure” pentru consum. Producătorii de alimente au primit trei ani pentru a-şi modifica reţetele, astfel încât nici un produs alimentar să nu conţină mai mult de 0,5 grame de grăsimi trans pe porţie până în 2018.
Dar multe ţări cu venituri mici şi medii încă mai pompează grăsimile trans în produsele alimentare. Acest lucru are ca rezultat mai mult de 500.000 de decese cardiovasculare pe an, conform OMS.
Ce sunt grăsimile trans?
Există două tipuri de grăsimi trans: grăsimi trans naturale şi grăsimi trans artificiale. Animalele care produc carne şi produse lactate (cum ar fi vacile) creează în mod natural cantităţi mici de grăsime trans în intestinele lor. La rândul lor, aceste grăsimi trec în alimentele pe care le creează. Cu toate acestea, nu exista suficiente cercetări pentru a determina impactul acestor tipuri de grăsimi trans asupra sănătăţii, potrivit American Heart Association (AHA).
Grăsimile trans artificiale sunt însă o poveste diferită. Acestea sunt făcute de om printr-un proces numit hidrogenare, în care molecule de hidrogen sunt adăugate la grăsimi lichide (cum ar fi ulei vegetal) pentru a le transforma în grăsimi solide, conform FDA, rezultând uleiurile parţial hidrogenate despre care aţi auzit foarte multe lucruri, mai ales negative.
Citeşte continuarea pe CSID: