Există reguli stricte de a prepara ”singura pizza adevărată”, anume pizza napoletana

Mai mult, conform unor anumite persoane, aceasta este de fapt singura pizza adevărată şi este aprobată de Associazone Verace Pizza Napoletana (AVPN), scrie Curiosity.

Spre exemplu, aluatul: trebuie să fie realizat din făină de grău de gradul 00, adică cea mai rafinată făină de pe piaţă, dar este permisă şi făină de gradul 0 – depinde de climat. Trebuie amestecată cu o apă cu un pH de 6-7, cu 60-80 miligrame de calciu pe litru, cu temperatură de 20-22 grade Celsius. Drojdia trebuie să aibă culoarea bej cu aciditate scăzută şi cumpărată în pachete nu mai mici de 25 de grame şi nu mai mari de 500 de grame. La sfârşit, aluatul trebuie să aibă o temperatură de fermentare de 25 de grade Celsius, un pH de 5,87 şi o densitate de 0,77 de grame pe centimetru cub.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

Topping-urile au nevoie de asemenea de specificaţii stricte. Roşiile trebuie să provină numai din trei locuri: Sarnese-Nocerino, Vesuvio sau Corbara. Mozzarella trebuie să provină şi ea numai din câteva localităţi italiene. Când vine vorba de varietăţi, nu există multe opţiuni. Se poate face pizza marinara, adică să conţină roşii, usturoi, oregano, ulei de măsline şi sare sau pizza margherita, cu mozzarella, roşii, busuioc proaspăt şi brânză tare.

Cu atât de multe reguli, pentru AVPN contează cel mai mult rezultatul final, astfel că asociaţia oferă linii de orientare pentru a realiza produsul final.

În lume, există puţine pizzerii şi restaurante în care există pizza napoletana autentică. Din fericire, există câteva şi în România, spre exemplu, în Timişoara sau în Bucureşti (cel puţin aşa susţin restaurantele cu pricina).

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

REŢETA celei mai sănătoase pizza din lume

Cât de dăunător este un meniu cu pizza şi paste?

A fost inventat vibratorul ce comandă pizza după ce este folosit

COZONAC, după REŢETA lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi şi Păstorel Teodoreanu