Ce complicaţii poate declanşa apneea obstructivă şi cum se stabileşte tratamentul corect

Dr. Ioan Alexandru Bulescu, medic specialist ORL, explică pentru Ce se întâmplă, doctore?! care sunt cele mai frecvente complicaţii ale sindromului de apnee obstructivă în somn (SASO).

 „Bolile cardiovasculare sunt de departe cele mai frecvente complicaţii ale SASO. Studii extinse au concluzionat că există legături strânse între acest sindrom şi hipertensiunea arterială, fibrilaţia atrială, accidentul vascular cerebral, boala coronariană ischemică şi insuficienţa cardiacă.

• Urme de dinozaur, descoperite pe o piatră dintr-o școală din Australia
• Deși sunt „dezamăgiți”, britanicii anunță că nu vor riposta la tarifele impuse de SUA

Dintre toate acestea, hipertensiunea arterială rezistentă la tratament este cel mai des întâlnită, inclusiv la populaţia tânără care suferă de această patologie. Datorită microtrezirilor şi scăderii saturaţiei în oxigen, tulburările de ritm cardiac sunt frecvente la pacienţii cu SASO, cea mai comună patologie din această categorie fiind fibrilaţia atrială. Atât hipertensiunea arterială, cât şi fibrilaţia atrială sunt importanţi factori de risc pentru apariţia accidentelor vasculare cerebrale”, precizează specialistul.

Cauzele apariţiei sindromului de apnee obstructivă ȋn somn: modificările căilor respiratorii superioare, nas, văl palatin, bază de limbă, epiglotă, care determină îngustarea, chiar blocarea completă a spaţiului respirator, iar asta datorită relaxării musculare normale din timpul somnului.

Cel mai frecvent simptom este sforăitul şi oprirea bruscă a respiraţiei, urmată sau nu de trezirea bruscă, şi fragmentarea repetată a somnului. „Acest fenomen duce la oboseala cronică, somnolenţa diurnă şi o tendinţă de a aţipi în timpul zilei. Riscurile sunt foarte mari ȋn aceste situaţii, asta dacă ne gândim că mulţi dintre cei care sunt diagnosticaţi cu acest sindrom sunt conducători auto şi riscă să adoarmă la volan’’, mai spune Dr Ioan Alexandru Bulescu.

Citeşte continuarea pe CSID.