Studiile anterioare sugereau că nu toate încheieturile pot realiza acel sunet specific, informează The Guardian. ”Cavitatea dintre încheieturi este plină de fluid sinovial, iar atunci când presiunea este schimbată în interiorul fluidului în urma creşterii spaţiului dintre articulaţii, unele dintre gazele din fluid se transformă în bule,” a declarat prof Abdul Barakat, din cadrul Ecole Polytechnique, Franţa
Unii cercetători sugerează că spargerea acestor bule formate din dioxid de carbon şi alte gaze poate provoca sunetul specific trosnirii degetelor, însă alţi specialişti au propus alte ipoteze. ”Atunci când se formează, aceste bule pot provoca o schimbare de presiune care în sine ar putea produce zgomotul,” a declarat Barakat.
Noul studiu a fost realizat prin intermediul a trei analize: schimbarea presiunii din fluide atunci când articulaţiile îşi schimbă poziţia, creşterea şi colapsul acestor bule şi cum se transformă această presiune în sunet. Cercetătorii au comparat sunetele produse în laborator cu cele produse de trosnirea încheieturilor participanţilor studiului şi au descoperit asemănări între cele două. În contrast, însă, Barakat susţine că bulele nu au produs un sunet atât de puternic.
”În cadrul studiului, am demonstrat că nu este nevoie de un colaps total,” a declarat Barakat. El a adăugat faptul că chiar dacă bulele de gaze se sparg parţial, sunetul este generat în perioada de timp necesară. Descoperirea, spune el, poate explica prezenţa unor mici bule de gaz chiar şi după ce este auzit sunetul trosniturilor degetelor.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: