Anunţul autorităţilor după ce Unitatea 2 Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional (SEN)
„Unitatea 2 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional în dimineaţa zilei de 29 martie, ca urmare a declanşării sistemului de protecţie al întrerupătorului generatorului turbinei (aşadar aferent sistemului electric de proces), din partea clasică, nu cea nucleară a centralei”, precizează Nuclearelectrica, citată Mediafax.
„Reamintim că nu există o legătură cauzală între reducerea de putere a Unităţii 2 din data de 25 martie şi deconectarea automată a reactorului din data de 29 martie. Deconectarea automată a reactorului de la SEN este prevăzută şi realizată prin sisteme de protecţie prevăzute în proiect în anumite situaţii, aşadar reprezintă un comportament conservativ, procedurat fără impact asupra securităţii nucleare”, se arată în comunicat.
„Deconectarea automată a reactorului de la SEN şi lucrările de remediere nu au avut impact advers asupra personalului, populaţiei şi mediului înconjurător, fiind realizate cu respectarea normelor de securitate nucleară şi procedurilor aplicabile”, menţionează producătorul de energie.
Joi dimineaţa, Nuclearelectrica a anunţat că Unitatea 2 s-a deconectat automat de la SEN „ca urmare a apariţiei unei disfuncţionalităţi la un sistem electric de proces, partea clasică, nu cea nucleară a centralei”.
ROMATOM explică de ce opririle centralei nucleare de la Cernavodă nu au fost periculoase
Forumul Atomic Român – ROMATOM – precizează, într-un comunicat transmis joi, că opririle neplanificate ale Unităţilor 1 şi 2 CNE Cernavodă şi reducerea de putere a Unităţii 2 din perioada 25-29 martie „nu reprezintă un risc asupra securităţii nucleare şi nu reprezintă incidente sau accidente”.
ROMATOM transmite, astfel, următoarele precizări:
1. Opririle neplanificate pot fi de mai multe feluri: (i) deconectări automate ale reactorului ca urmare a intervenţiei sistemelor de oprire rapidă sau (ii) opriri controlate ca urmare a deciziei conservative a operatorilor, la identificarea unor parametri care depăşesc condiţiile standard şi (iii) opriri controlate, preventive, datorate necesităţii efectuării unor lucrări de remediere sau de mentenanţa corectivă. Deciziile de oprire controlată se iau în conformitate cu normele şi procedurile de securitate nucleară aplicabile în astfel de situaţii. Reducerea de putere poate apărea tot din necesitatea efectuării unor lucrări de remediere, însă reactorul rămâne în permanenţă conectat la reţea cu totalitatea funcţiilor de securitate nucleară asigurate.
2. Ca practică la nivel internaţional în industrie, se estimează anual un număr de ore de opriri neplanificate care sunt bugetate în vederea echilibrării producţiei şi onorării contractelor de livrare a energiei electrice, fiind specifice oricărui tip de reactor şi, la nivel internaţional, sunt anunţate în aceeaşi manieră în care procedează Nuclearelectrica.
3. Deşi au fost două opriri neplanificate şi o reducere de putere într-o perioadă foarte scurtă de timp – ceea ce generează o stare de preocupare la nivel public, din punct de vedere al securităţii nucleare, riscului pentru personal, populaţie şi mediul înconjurător -, aceste evenimente nu au un impact negativ asupra categoriilor menţionate mai sus.
4. ROMATOM este convinsă că Nuclearelectrica, prin experţii săi, implementează toate măsurile necesare reducerii frecvenţei unor astfel de evenimente, compania fiind printre cei mai siguri producători de energie nucleară la nivel global.
5. Opririle neplanificate nu pot fi încadrate pe Scala Internaţională a Evenimentelor Nucleare (INES) a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena, unde nivelul 0 (cel mai scăzut) se referă exclusiv la deviaţii, opririle de la CNE Cernavodă nefăcând parte din aceste categorii.
„În mod nefericit, opririle recente de la CNE Cernavodă au fost asociate în mod eronat condiţiilor premergătoare care au condus la accidentul de la Cernobîl. Această asociere este imposibilă din punct de vedere tehnic”, precizează ROMATOM.
Forumul Atomic Român invocă, în argumentaţia sa, următoarele considerente:
a) Diferenţele dintre reactoarele de tip CANDU (tehnologie utilizată la Cernavodă) şi RBMK (cum a fost cel de la Cernobîl) sunt fundamentale. Apărarea în adâncime specifică reactoarelor CANDU înseamnă de fapt o abordare fundamentală a securităţii nucleare din perspectiva proiectului, construcţiei şi operării
b) În cazul reactoarelor CANDU, există 4 sisteme speciale de securitate: două sisteme independente, redundante şi diferite constructiv de oprire rapidă, sistemul de răcire la avarie a zonei active a reactorului şi sistemul anvelopei
c) Cauza de bază a accidentului de la Cernobîl a fost o deficienţă de proiectare a sistemului de oprire care în condiţiile efectuării unui experiment nefericit – ceea ce nu este cazul la CNE Cernvodă – a introdus o creştere necontrolată a reactivităţii, urmată de topirea zonei active şi iniţierea accidentului atât de mediatizat
d) În cazul reactorului RBMK, sistemul de oprire şi sistemul de control nu erau independente, existând aşadar posibilitatea ca sisteme cheie de securitate să fie ignorate şi operate prin ajustări manuale ale sistemului de control. În cazul reactoarelor de tip CANDU, cele două sisteme sunt independente, acţionând în mod automat la ieşirea din parametrii normali de operare
e) Reactorul de la Cernobîl nu avea anvelopă de protecţie, iar factorul cheie în eliberarea majoră de radioactivitate în mediu a fost energia rezultată din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare şi reţinere a produşilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face faţă unui accident sever, iar moderatorul utilizat este apa grea.
Aşadar, concluzionează ROMATOM, „orice asociere între opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unităţilor 1 şi 2 CNE Cernavodă şi cauzele accidentului de la Cernobîl este imposibil de susţinut prin argumente tehnice şi de operare”, ROMATOM recomandând prudenţă şi o documentare riguroasă în tratarea acestor subiecte în spaţiul public.
„Nuclearelectrica acţionează în strictă conformitate cu procedurile de securitate nucleară şi sunt convins că aceste opriri, deşi fără impact major de securitate nucleară, sunt analizate pentru a se asigura ca astfel de evenimente să nu se mai repete. În industria nucleară se învaţă continuu din experienţă, iar odată investigate cauzele, se iau toate măsurile pentru evitarea reapariţiei acestora. Trebuie înţeles că aceste opriri nu sunt un risc asupra securităţii nucleare, nu reprezintă incidente sau accidente, ele fiind sunt pur şi simplu evenimente tehnice care necesită oprirea reactorului”, a declarat Teodor Chirica, preşedintele onorific al ROMATOM.
Joi dimineaţa, Nuclearelectrica a anunţat că Unitatea 2 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional (SEN) „ca urmare a apariţiei unei disfuncţionalităţi la un sistem electric de proces, partea clasică, nu cea nucleară a centralei”.
„Specialiştii investighează cauza şi vor efectua lucrările necesare de remediere în conformitate cu procedurile aferente industriei nucleare specifice în astfel de situaţii. Nu există o legătură cauzală între reducerea de putere a Unităţii 2 din data de 25 martie 2018 şi deconectarea automată a reactorului de astăzi, 29 martie 2018. Deconectarea automată a reactorului de la SEN este prevăzută şi realizată prin sisteme de protecţie prevăzute în proiect în anumite situaţii, aşadar reprezintă un comportament conservativ, procedurat fără impact asupra securităţii nucleare”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.
„Deconectarea automată a reactorului de la SEN şi lucrările de remediere a sistemului electric de proces nu au impact advers asupra personalului, populaţiei şi mediului înconjurător”, a precizat Nuclearelectrica.
Ulterior, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare – CNCAN – a comunicat că oprirea neplanificată a Unităţii 2 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă din data de 29 martie a avut loc „în condiţii depline de securitate radiologică şi nucleară”.
Oprirea neplanificată a avut loc „conform procedurilor de sistem ale CNE Cernavodă şi specificaţiilor tehnice ale echipamentelor energeticede bază, turbină şi generator, transmise de furnizori, cu respectarea procedurilor de trecere a reactorului nuclear în funcţionare la putere redusă pe perioada desfăşurării activităţilor de depistare a defectului şi de remediere a acestuia până la repunerea în funcţiune, recuplarea la sistem şi încărcarea la putere maximă”, a precizat CNCAN, într-un comunicat oficial.
Compartimentul de specialişi CNCAN cu sediul permanent în incinta CNE Cernavodă a participat la supravegherea opririi neplanificate a Unităţii 2 conform procedurilor CNCAN, asigurând monitorizarea parametrilor funcţionali şi verificarea lipsei complete a influenţelor radiologice asupra personalului de exploatare, mediului şi populaţiei din zonă, precum şi lipsei oricărui eveniment de natură radiologică sau nucleară.
„Confirmăm faptul că pe teritoriul României radioactivitatea mediului este de 10 ori mai mică decât limita de alarmare (200 Bq/m3), precum şi că debitul de doză gamma externă este, ca medie, de 10 ori mai mic decât limita de alarmare (10 µSV/h). Aceste date sunt confirmate în baza rapoartelor Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului a Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, care conţin informaţii referitoare la radioactivitatea probelor de aerosoli”, a menţionat CNCAN.