INTERVIU: cum să ai o inimă sănătoasă? Sfaturile unui cardiolog cunoscut

Am stat de vorbă cu Dr. Eduard Ovricenco, medic primar medicină internă, medic primar cardiologie, dr. în ştiinţe medicale, care a răspuns la o serie de întrebări despre afecţiunile din zona cardiologică, cum pot fi recunoscute, tratate şi, mai ales, prevenite.

De ce au ajuns bolile de inimă să aibă o incidenţă atât de mare la nivel mondial şi de ce România e mereu pe locuri fruntaşe când vine vorba despre numărul de decese  provocate de acestea?

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

Dr. Eduard Ovricenco: Pe plan mondial, 70% din totalul deceselor sunt cauzate de afecţiuni netransmisibile, ceea ce înseamnă un număr estimat de 40 de milioane anual. Patru sunt cauzele cele mai importante ale mortalităţii prin boli netransmisibile: afecţiunile cardiovasculare, cancerele, bolile pulmonare obstructive şi diabetul zaharat. O treime din aceste decese sunt de cauză cardiovasculară, boala cardiacă ischemică şi accidentele cerebro-vasculare disputându-şi o nedorită întâietate. Aceste afecţiuni au o prevalenţă crescută disproporţionat în ţările cu nivel de trai scăzut şi mediu, în aceste ţări înregistrându-se trei sferturi din decesele de cauză cardiovasculară, jumătate survenind înaintea vârstei de 70 de ani.

Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin măsuri care se adresează factorilor de risc comportamentali: fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, obezitatea, alcoolul în doze dăunătoare sănătăţii. Un nivel de trai scăzut, apartenenţa la un mediu social defavorizat, alături de carenţele educaţionale reduc dramatic aderenţa la aceste măsuri profilactice. Trebuie menţionată şi îmbătrânirea populaţiei, vârsta reprezentând un factor de risc neinfluenţabil pentru bolile cardiovasculare.

Ce afecţiuni din zona cardiologică sunt cele mai invalidante pentru pacient?

Dr. Eduard Ovricenco: Dincolo de mortalitatea ridicată, afecţiunile cardiovasculare sunt generatoare de dizabilităţi, afectând sever calitatea vieţii supravieţuitorilor, inserţia lor socială şi profesională. Amputaţiile datorate bolilor arteriale periferice, handicapul motor şi comunicaţional determinat de accidentele cerebrovasculare, dificultăţile în îndeplinirea activităţilor curente (igienă personală, îmbrăcat, alimentaţie, deplasările zilnice) la pacienţii cu insuficienţă cardiacă de clasă înaltă sunt doar câteva exemple.

Citeşte continuarea pe CSID.