Împăratul a suferit de aceeaşi afecţiune întreaga sa viaţă. Conform Atlas Obscura, bărbatul a investit sume uriaşe de bani pentru descoperirea unui leac împotriva bolii care îi ameninţa familia şi clasa conducătoare din Japonia. În timp ce bolile afectau în mare parte persoanele sărace, kakke era o afecţiune a personelor bogate şi a locuitorilor din oraş.
Timp de ani de zile vinovatul pentru apariţia bolii kakke a trecut neobservat.Orezul alb extrem de curat reprezenta un simbol al unui statut înalt, însă era extrem de greu de obţinut. În Japonia, săracii consumau orez brun. Însă prin înlăturarea cojii boabelor de orez erau eliminaţi şi nutrienţii: tiamina sau vitamina B 1. Fără tiamină, animalele şi oamenii dezvoltă boala kakki, în prezent cunoscută cu denumirea de boala beri beri.
În cartea sa Beriberi in Modern Japan: The Making of a National Disease, Alexander R. Bay prezintă eforturile pe care medicii din trecut le-au realizat pentru a descoperi cauza bolii. Principala cauză era considerată umezeala. Un medic a administrat remedii din plante şi un regim bogat unui samurai ce a murit în doar câteva luni. Alţi medici ardeau pelin pe corpul pacientului pentru a stimula qi-ul şi fluxul sanguin. Unele remedii au funcţionat, deşi nu proveneau dintr-o înţelegere exactă a bolii.
Unii medici considerau că apa şi solul din Japonia răspândeau boala aşa că le recomandau samurailor să se întoarcă în satul lor natal pentru a se vindeca. Având în vedere că în afara oraşului nu exista orez atât de puternic procesat, procesul era într-un fel o vindecare. Alţi medici ofereau un regim de orz şi fasole roşie, ambele fiind bogate în tiamină.
Până în 1877 boala beri beri din Japonia a devenit extrem de periculoasă. Atunci când prinţesa Kazu a murit din cauza bolii la doar 31 de ani, cu 10 ani în urmă fostul ei soţ murise din aceeaşi cauză. Maşinăriile de curăţare a orezului au devenit disponibile maselor, iar guvernul în încercarea de a-şi hrăni soldaţii mai bine le-a oferit orez alb. În cele din urmă, soldaţii au început să dezvolte beri beri.
Medicul Takaki Kanehiro a încercat diferite ipoteze pentru descoperirea cauzei bolii. Iniţial, Takaki a crezut că principalul vinovat pentru afecţiune erau proteinele El a observat că marinarii din occident nu sufereau de această boală. În 1883, un echipaj de cadeţi se întorceau dintr-o călătorie în Noua Zeelanda. Dintre cei 370 de cadeţi, 169 s-au îmbolnăvit de beri beri, iar 25 au murit.
Astfel Takiki a propus un experiment. Un alt grup de cadeţi urma să sosească în Japonia pe aceeaşi rută, iar medicul a decis ca aceştia să consume pâine şi carne în locul orezului. Experimentul a fost un succes, din întregul echipaj doar 14 persoane s-au îmbolnăvit de beri beri, aceştia erau cei ce nu au respectat dieta impusă de Takaki. Având în vedere că medicul considera că lipsa proteinei era problema, însă carnea era mult prea scumpă, el a decis să ofere marinarilor orz, ce este bogat în tiamină. În doar câţiva ani ber beri era aproape eradicată.
Însă aceeaşi dietă nu era oferită şi soldaţilor, de fapt aceştia erau atraşi în serviciul militar prin oferirea promisiunii că vor avea atât de mult orez alb încât nu îl vor puta mânca. Rezultatul a fost mortal. În timpul războiului Ruso-Japonez din 1904, ber beri a ucis 27.000 de soldaţi în comparaţie cu cei 47.000 de soldaţi morţi din cauza rănilor de război.
În cele din urmă, orzul a devenit o hrană esenţială pe front. Sursa reală a bolii a fost identificată în cele din urmă . Era orezul alb.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
De peste 500 de zile, un satelit misterios se află pe orbita Pământului. Este ghidat de armata SUA
Trei astronauţi se află în drum către Staţia Spaţială Internaţională