În urma unei petiţii realizate în ianuarie de către Finlanda în care au fost strânse 70.000 de semnături, membrii Parlamentului European au dezbătut dacă schimbarea orei ar trebui eliminată.
Conform Reuters, membrii Parlamentului European au votat cu 384 la 153 pentru studierea şi schimbare acestei practici de către Comisia Europeană. Parlamentarul francez Karina Delli a afirmat în cadrul şedinţei că schimbarea către ora de vară oboseşte oamenii şi provoacă accidente rutiere. Însă parlamentarul belgian Hilde Vautmans a afirmat că eliminarea schimbării orei ar însemna pierderea unei ore de lumină de la sfârşitul zilei timp de şapte luni pe parcursul verii sau trimiterea copiilor la şcoală în întuneric pe parcursul a cinci luni iarna.
”Decizia Comisiei Europene nu va fi realizată prea curând, însă dacă va fi promulgată ar putea oferi ţărilor şansa de a alege dacă doresc sau nu să schimbe ora în funcţie de anotimp,” a declarat europarlamentarul Liadh Ni Riada din Irlanda.
În
România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00:00, şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
În 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”. În urma modificării, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal GMT va fi de trei ore. România revine la
ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie.
Trecerea la
ora de vară se face în fiecare an, în ultima duminică a lunii martie. Ceasurile se dau înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.
Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În
Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii. ”Ora de vară nu deteriorează doar sănătatea populaţiei, ci rezultă şi în pierderi economice ca urmare a faptului că oamenii sunt nevoiţi să îşi ia concediu medical şi să consume mai multe medicamente,” a explicat anterior dr. Tatiana Yakovleva.
Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.
„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, a afirmat Xiaoyong Yang, profesor asistent la Universitatea Yale. „Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord”, a adăugat Yang.
Un studiu australian din 2008 a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.
Totodată, studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: