Ce este anevrismul?
”Anevrismul reprezintă o dilatare anormală a unui vas de sânge ce poate surveni în orice teritoriu al aparatului circulator”, spune conf. dr. Victor Costache, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară şi director medical al Spitalului European Polisano, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Endovasculară. Printre cauzele care determină apariţia bolii anevrismale, se numără ”hipertensiunea, fumatul, hipercolesterolemia, defectele genetice ale peretului vascular, afecţiuni metabolice, unele infecţii ale organismului şi alţi factori care nu sunt cunoscuţi încă de medicina secolului XXI”, adaugă specialistul.
Anevrismele apar cu precădere în anumite zone ale corpului: la nivelul abdomenului (cele mai frecvente sunt anevrismele aortei abdominale), cerebral (anevrismele arterelor cerebrale), toracelui (anevrismul aortei toracice), precum si la nivelul membrelor (anevrismul arterei poplitee reprezintă cauza numărul unu de amputaţie în Europa). Anevrismele arterei splenice şi celelalte anevrisme ale arterelor viscerale sunt rare.
Anevrismele aortice afectează între 1 şi 6% din pacienţii peste 60 de ani, iar incidenţa bolii anevrismale este în continuă creştere. La început, pacienţii cu un anevrism de aortă sunt asimptomatici. În general, simptomele apar după ce anevrismul depăşeşte un diametru de 5 cm. Atunci când nu sunt tratate, anevrismele aortice sunt letale. În general, statisticile spun că după primul an de la stabilirea unui diagnostic, 50% din anevrismele aortice se vor rupe, iar în următorii 5 ani, atunci când sunt netratate, acest procent ajunge la 90%.