Topul greşelilor care pot afecta mersul. Purtarea tocurilor se numără printre acestea
“Excesul ponderal este extrem de periculos pentru sănătatea membrelor inferioare: gândiţi-vă că atunci când mergem, fiecare genunchi, pe rând, preia greutatea corporală. La fel, se întâmplă când avem activităţi obişnuite, când urcăm scări, când ne aşezăm pe scaun etc. Asta ca să nu mai vorbesc de activităţile sportive intense care suprasolicită şi mai mult genunchii la persoanele care au kilograme în plus”, avertizează profesorul Alper Kaya, specialist în tratarea leziunilor sportive şi în intervenţii chirurgicale destinate genunchiului în cadrul ACIBADEM.
În aceste condiţii, specialişti recomandă eliminarea excesului ponderal şi practirea unor activităţi precum înotul sau mersul alert, pentru a evita îmbolnăvirea articulaţiei genunchiului pe termen lung. O greşeală frecventă care poate leza membrele inferioare este practicarea sportului fără echipament adecvat.
“Trebuie să fim foarte atenţi la alegerea echipamentului deoarece talpa pantofului este singura suprafaţă care atinge pământul. Fie că alergăm, fie că doar mergem, creierul îşi ia informaţia despre suprafaţa pe care suntem prin intermediul pantofilor. Noi diagnosticăm probleme la nivelul gleznei sau labei piciorului fie din cauza purtării unor echipamente neadecvate, fie a unor pantofi vechi. Pantofii trebuie schimbaţi după o anumită perioadă de purtare, iar în cei destinaţi activităţii sportive trebuie aleşi în funcţie de tipul de mişcare pe care o face persoana respectivă”, completează medicul ortoped Tekin Kerem Ülkü, specialist în chirurgia piciorului şi traumatologie, care operează frecvent sportivi în cadrul ACIBADEM.
De ce tocurile sunt ”un coşmar” pentru picioare
Medicii ortopezi sunt extrem de fermi şi în ceea ce priveşte purtarea tocurilor, pe care o consideră un coşmar pentru picioare. Asta pentru că, în timp, poate produce deformări permanente la nivelul gleznei şi labei piciorului.
“Nu e important doar timpul petrecut pe tocuri, contează şi cât de des poartă o femeie pantofi cu toc. De exemplu, dacă o femeie stă pe tocuri zilnic, timp de o oră, în timp pot apărea probleme. De aceea, sfatul nostru pentru persoanele care preferă pantofii cu toc este să le poarte cât de puţin posibil. Dar şi talpa plată a pantofilor sau a papucilor poate fi o problemă pentru că duce la creşterea presiunii în călcâi ceea ce poate provoca dureri, probleme ale gleznei şi tendonului lui Achile”, afirmă medicul ortoped Tekin Kerem Ülkü.
O altă situaţie care periclitează capacitatea de mişcare o reprezintă accidentele sportive. Iar cele de sezon, la schi, sunt printre cele mai periculoase pentru genunchi.
“În practica mea, ajung pacieţii tineri cu rupturi ale ligamentelor încrucişate ca urmare a accidentărilor sportive. În funcţie de tipul de problemă, putem recomanda terapii de recuperare, medicamente antiinflamatoare, injecţii şi intervenţii chirurgicale. Există pacienţi tineri la care afectările meniscului nu se pot rezolvate prin fizioterapie sau alte tratamente aşa că trebuie să intervenim chirurgical. În anii ’90, au început să se facă intervenţiile artroscopice pentru leziunile meniscului. Acestea diferă de intervenţiile deschise pentru că prin acestea, se îndepărtează doar porţiunea afectată a meniscului. În anii 2000, a început să fie luată în calcul repararea meniscului, iar eu, la ora actuală, în practica medicală, nu mai îndepărtez meniscurile, ci le repar, chiar şi la persoanele de 50 de ani”, afirmă profesorul Alper Kaya.
Soluţiile de tratament
Autotransplatul de celule cartilaginoase, injectarea cu plasmă (PRP) sau folosirea celulelor stem se numără printre tehnicile de vârf folosite de medicii ortopezi pentru a reda pacienţilor sănătatea articulaţiilor. Însă succesul acestora depinde de fiecare situaţie în parte. Pe de altă parte însă, protezele şi intervenţiile chirurgicale au evoluat foarte mult, ceea ce permite medicilor să redea mobilitatea chiar şi persoanelor mai în vârstă.
“Astăzi, folosim tehnici care presupun protezarea parţială a genunchiului, ceea ce înseamnă doar protezarea zonelor afectate. În urmă cu câţiva ani, repararea unui genunchi afectat presupunea îndepărtarea totală a cartilagiilor şi ligamentelor din articulaţia genunchiului şi inserarea protezei. Aceasta era o intervenţie mult mai complicată, care nu putea respecta întru totul biomecanica genunchiului. Astăzi, se recurge cu succes la protezarea parţială, iar rezultatele sunt foarte bune. Practic, reuşim să scoatem doar ţesuturile afectate, să le protezăm şi să păstrăm ţesuturile sănătoase. Aceasta respectă mult mai mult biomecanica genunchiului, perioada de vindecare este mult redusă, iar confortul pacientului este mult sporit. Aş spune că, datorită progreselor făcute în privinţa materialelor cum sunt ceramica sau metalele speciale, durata de viaţă a unei proteze ajunge până la 20, 25 de ani, dacă este montată corect”, descrie performanţele actuale ale intervenţiilor medicul Tekin Kerem Ülkü.
Monturile sunt o altă situaţie care provoacă disconfort. Iar medicii sfătuiesc pacienţii să nu amâne prea mult intervenţia, în speranţa că ortezele sau dispozitivele de silicon vor rezolva problema monturilor. Acestea nu fac decât să amelioreze durerea.
“Una dintre prejudecăţile legate de intervenţia pentru hallus valgus (monturi) este că apar dureri postoperatorii, iar o alta susţine că vindecarea durează mult. De aceea, unele persoane încearcă să o evite apelând la branţuri sau pantofi speciali care vin cu promisiunea rezolvării deformărilor, însă acest lucru nu se întâmplă niciodată. Ceea ce vreau să subliniez este că intervenţia nu este atât de dureroasă, mai ales dacă se aplică o anestezie locală performantă. Şi perioada de vindecare s-a redus datorită îmbunătăţirii implanturilor ortopedice. Putem fixa foarte bine osul şi nu mai punem piciorul în ghips. Acum 10 ani, după ce operam montul, puneam un ghips mare pentru a proteja oasele, dar astăzi, intervenţia s-a simplificat foarte mult pentru pacient”, spune medicul Tekin Kerem Ülkü.
Cât priveşte suplimentele alimentare care ar putea menţine sănătatea sistemului articular, medicii ortopezi menţionează glucozamina şi colagenul de tip 2 ca fiind utile. În privinţa dietei, rezultate bune dă un consumul optim de lactate între 10 şi 30 de ani. După această vârstă, rezultate dă o dietă bogată în legume, fructele, grăsimi bune din peşte şi nuci, ulei de măsline şi carne albă. Carnea roşie şi lactatele trebuie consumate cu măsură.