Mucegaiurile se dezvoltă în camere umede, vechi şi prost ventilate, în pivniţe în care există multă umezeală, în băi, pe pereţii de exterior umezi şi reci, sub tapet, pe pereţii din spatele dulapurilor, în spatele tablourilor înrămate, sub mochete, în umidificatoare, sisteme de aer condiţionat, ghivecele plantelor, sere şi chiar în frigidere.
De asemenea, se pot înmulţi pe suprafaţa unor alimente, fructe, legume, pâine sau branză. De altfel, enzimele provenite din mucegaiuri sunt adeseori utilizate in industria de prelucrarea a alimentelor.
“În cazul alergiei la mucegaiuri, alergenii reprezentaţi de sporii acestora, după ce pătrund în organism pe diferite cai, fie prin respiraţie, fie prin contactul cu pielea sau, mai rar, prin consumul unor alimente, vor declanşa rapid un răspuns de apărare din partea sistemului imunitar. Sporii de mucegai pot acţiona, atât ca alergeni de interior, cât si de exterior, situaţie în care pot declanşa o simptomatologie alergică cu un profil sezonier, asemănatoare celei declanşate de polenuri’’, precizează medicul alergolog Adriana Nicolae pentru CSID.
Sporii mucegaiurilor de exterior sunt purtaţi prin aer pe distanţe mari, călătorind adesea împreună cu granulele de polen.
“Dimensiunile lor fiind mai mici, au o capacitate mult mai mare de a penetra mai profund în căile respiratorii inferioare. Ei sunt întâlniţi în zonele cu peluze, pajişti, pe sub frunzele căzute ale copacilor, sub resturile de cereale lăsate pe câmpuri şi acolo unde se folosesc îngrăşăminte naturale pentru fertilizarea culturilor agricole. Se cunosc sute de specii de mucegaiuri, dar cele care se implică în declanşarea unor reacţii alergice sunt: Aspergillus, Alternaria, Penicillium şi Cladosporium’’, adaugă medicul alergolog.
Simptomele alergiei declanşate de mucegai
Contactul cu sporii mucegaiurilor pot declanşa o multitudine de simptome:
– strănuturi, mâncărime de nas, secreţii nazale apoase, blocarea nasului cu dificultăţi de respiraţie, scăderea mirosului şi migrene;
mâncărimi de ochi, înroşirea conjunctivelor, lacrimare şi edeme ale pleoapelor;
– tuse, fie productive, ca în bronşită, fie seacă, iritativă, şuierătoare şi cu dificultate acută în respiraţie, ca în criza de astm;
mâncărime şi înroşire a pielii, erupţie de tip urticarie sau dermatită;
– balonare, greaţă, vărsaturi, dureri abdominale şi scaune diareice.
,,Aceste simptome se pot combina, în funcţie de gradul de expunere şi tipul de reacţie alergică implicate. Suspicionarea unei alergii la mucegaiuri se bazează pe reproducerea fidelă a simptomatologiei, în preajma unor surse de mucegaiuri sau într-un anumit sezon al anului’’, mai spune medicul Adriana Nicolae, de la clinica Medicum.
Factorii de risc
Se poate enumera un număr mare de factori care vă pot face să aveti mai multe şanse sa dezvoltati o alergie la mucegai sau să vi se agraveze simptomele unei alergii preexistente.
În primul rând, este de menţionat istoricul familial de alergii, factorii genetici cântărind mult în aparitia unei boli atopice. De asemenea, expunerea în agricultură, la prelucrarea laptelui, exploatarea lemnului recondiţionarea mobilei sau obiectelor de artă vechi, lucrul în sere, în construcţii, în vinificaţie şi în industria panificaţiei etc.
Citeşte continuarea pe CSID.