Cum s-a schimbat stilul de viaţă şi de gândire al românilor? Unele modificări sunt majore

Studiul realizat de Hunters, noua divizie de trenduri a companiei de cercetare Unlock Market Research, cuprinde date colectate timp de un an şi arată cum oamenii şi-au regândit modul în care trăiesc, acestea fiind prezentate sub forma a 15 trenduri sociale şi profesionale. Studiul măsoară tendinţele în stilul de viaţă al românilor în 2018.

Semnal de alarmă pentru angajatori

Studiul arată că românii îşi doresc să câştige mai mult timp personal în loc de bani şi nu mai sunt mulţumiţi de ce le oferă de obicei angajatorii. Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.  

 

În acest timp, România trece printr-o criză pe piaţa muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite, se arată în studiu.

 

Românii vor să facă mai mult ce le place

 

Totodată, cea mai puternică tendinţă, recunoscută de 65% dintre români, este dorinţa de a-şi încetini ritmul alert al vieţii. Oamenii vor să îşi recupereze timpul personal, să se bucure cu adevărat de el şi caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Românii nu mai sunt dispuşi să lucreze peste program sau în weekend şi simt că ziua este prea scurtă pentru tot ceea ce vor să facă.

 

Mai mult timp de calitate: începem să ne tratăm de dependenţa de tehnologie

 

Românii caută din ce în ce mai mult liniştea din afara tehnologiei şi autenticitatea în relaţiile inter-umane. De aceea, 37% dintre români deja îşi limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza şi în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependenţă şi care ne face adesea să irosim timpul. 

 

În schimb, potrivit studiului, românii sunt tot mai preocupaţi de bucuriile simple care îi reconectează cu tot ce este uman: vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult, să stea în natură – tendinţă confirmată de peste 61% dintre noi. Sociologii explică fenomenul ca fiind un revers al abuzului de tehnologie şi a lumii virtuale.

 

Românii se implică din ce în ce mai mult să facă o schimbare în bine

 

Studiul arată că simţim nevoia de a aduce mai mult sens în viaţa noastră şi de a face lucruri mai importante. 3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânşi. Mulţi dintre ei sunt tineri şi copii şi aleg voluntariatul pentru acţiuni de reciclare şi protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovaţi dacă nu fac nimic pentru asta. 

 

Studiul încadrează tendinţele în patru teritorii de schimbări majore în România:

 

1. Ne luptăm pentru a ramâne umani – tedinţă validată de 60% dintre români

 

Acest lucru înseamnă că ne pasă mai mult, am devenit mai empatici şi simţim nevoia să oferim ajutor. De aceea, ne implicăm mai mult şi suntem solidari pentru o societate mai bună: ne conectăm cu ceilalţi, ieşim în stradă să protestăm sau strângem donaţii pentru scopuri caritabile. 

 

Dorinţa pentru o lume mai bună merge şi mai departe: 66% dintre români confirmă nevoia de a înfrumuseţa locul în care trăiesc, fiind din ce în ce mai preocupaţi de latura estetică a tot ce îi înconjoară, de la casă, mâncare şi chiar până la propriul corp. 

 

2. Comunitatea are o voce mai importantă ca oricând – tendinţă validată de 45% dintre români

 

Românii au descoperit ce înseamnă o comunitate şi în ce constă puterea ei. 

 

6 din 10 români recunosc dorinţa de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume. Pe facebook sau în stradă, oamenii au învăţat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalţi şi să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel îşi pot schimba viaţa în bine. Românii şi-au dat seama că şi cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză. 

 

Nu ne mai este ruşine că suntem români

 

41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii. Potrivit declaraţiilor acestora, nu le mai este ruşine că sunt români şi consideră că identitatea naţională a câştigat reputaţie şi devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală şi cumpără produse româneşti doar din acest motiv.

 

3. Rolurile tradiţionale au fost redefinite – tendinţă confirmată de 59% dintre oameni

 

Românii au început să abandoneze cutumele şi să pună preţ pe alegerile personale: nu mai trăiesc după standarde tradiţionale, ci aşa cum îşi doresc ei. Se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii şi aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi, de exemplu ca freelanceri. 

 

O puternică tendinţă, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinereşte indiferent de vârstă sau situaţia socială. Astfel, tot mai mulţi vârstnici îşi prelungesc viaţa activă, angajându-se chiar şi la 70 de ani, intră pe internet şi au conturi de facebook, fac sport şi pleacă în vacanţe.  

 

De asemenea, generaţiile fac schimb de lecţii – trend validat de 62% dintre români. Tinerii îşi învaţă bunicii să folosească tehnologia, iar aceştia, la rândul lor, îi ajută să afle ce înseamnă valoarea şi profunzimea.

 

Cât priveşte relaţiile între sexe, rolurile femeilor şi ale bărbaţilor se redefinesc, tendinţă confirmată de 56% dintre români. Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activităţi care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbaţii îşi iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei.   

 

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulţi oameni care investesc în auto-îmbunătăţire. Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să înveţe japoneză din proprie iniţiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate şi a rămâne importanţi pentru cei din jur. 

 

4. Ne dorim să încetinim ritmul – cea mai puternică tendinţă, confirmată de 65% dintre români 

 

Românii au început să fie deranjaţi de presiunea de a alerga inutil. Ei vor să recupereze pacea sufletească, să câştige mai mult timp pentru ei înşişi, renunţând la lucrurile care îi sufocă sau care nu le sunt strict necesare. Oamenii caută un echilibru interior şi din ce în ce mai mulţi sunt gata să renunţe chiar şi la salarii mai mari, doar pentru a-l obţine. 

 

Ca urmare, limitarea consumului de tehnologie pentru a câştiga timp de calitate este o importantă tendinţă ce decurge din această nevoie, şi care e confirmată de 71% dintre români. 

 

Un alt trend validat de 56% dintre români este limitarea la zona de confort: oamenii planifică mai mult, caută atent cele mai bune oferte de pe piaţă şi fac economii, considerând că stabilitatea financiară este mai importantă decât progresul financiar. Românii au început să opteze pentru locuri de muncă mai sigure, ce le garantează un salariu care le acoperă nevoile de bază, dar le oferă în schimb mai puţin stres.

 

“Studiul arată că urmele anxietăţii de odinioară pe care le aveau românii sunt din ce în ce mai vagi. Vedem acum cu cifre, oficial, documentat, că românilor nu le mai este teamă şi au acum o nouă direcţie, în care vor să facă totul pentru a ajunge la linişte sufletească. Românii sunt într-o perioadă de căutare a binelui personal şi ei vor schimba modul în care se face business, comunicare sau politică în România”, declară Adina Vlad, Managing Partener, Unlock Market Research. 

 

“România se află într-o schimbare alertă şi continuă. O simţim în jur, dar acum o înţelegem în cifre. Iată că am realizat primul studiu complex care măsoară trendurile la români, pornind de la ideea că înţelegerea schimbărilor rapide care au loc în stilul de viaţă şi obiceiurile consumatorilor este o componentă cheie în dezvoltarea oricărui business”, declară Flavia Bobei, Alternative Research Solutions Manager, Unlock Market Research.